📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Faptele Apostolilor – Capitolul 14
1Apoi, În Iconia, ei au intrat împreună în sinagoga iudeilor; şi au vorbit astfel încât o mulţime mare de iudei şi de greci, au crezut.
2Dar iudeii cei necredincioşi, au întărâtat şi au înrăit sufletele naţiunilor împotriva fraţilor.
3Deci au rămas destul de mult timp, vorbind cu îndrăzneală pe: Domnul, Cel adeverind cuvântul harului Său; dând să fie făcute semne şi minuni prin mâinile lor.
4Dar mulţimea cetăţii s-a împărţit; şi unii erau împreună cu iudeii, iar unii împreună cu apostolii.
5Dar când s-a făcut o agitaţie violentă a naţiunilor şi a iudeilor împreună cu conducătorii lor ca să îi insulte şi să îi ucidă cu pietre;
6dându-şi seama, au fugit în cetăţile Licaoniei: Listra şi Derbe, şi în ţinutul din jur.
7Şi acolo binevesteau.
8Şi în Listra şedea cineva, un bărbat neputincios de picioare, olog din pântecele mamei lui; care nu a umblat niciodată.
9Acesta asculta pe Pavel vorbind; care uitându-se direct la el, şi văzând că are credinţă pentru a fi scăpat,
10a zis cu voce mare: ridică-te drept pe picioarele tale! Şi el a sărit, şi umbla.
11Şi mulţimile văzând ceea ce a făcut Pavel, au ridicat vocea lor în licaoneană: Dumnezeii, asemănându-se oamenilor, au coborât la noi.
12Şi pe Barnaba îl chemau: Zeus; iar pe Pavel: Hermes; întrucât el era mânuitorul cuvântării.
13Iar preotul lui Zeus, cel fiind înaintea cetăţii, aducând tauri şi ghirlande la porţi, a vrut să sacrifice împreună cu mulţimile.
14Auzind însă apostolii Barnaba şi Pavel, rupând mantiile lor au sărit între mulţime, strigând şi zicând:
15Bărbaţi! De ce faceţi acestea? Şi noi suntem oameni cu slăbiciuni asemenea vouă; binevestindu-vă să vă întoarceţi de la deşertăciunile acestea, la un Dumnezeu vieţuind; care a făcut cerul, şi pământul, şi marea, şi toate cele din ele.
16Care în generaţiile trecute a lăsat toate naţiunile să umble pe căile lor;
17deşi El nu S-a lăsat fără martori; binefăcând, dându-vă ploi din cer, şi timpuri roditoare, umplând inimile voastre de hrană şi de veselie.
18Şi zicând acestea, cu greu au oprit mulţimile să nu le ofere sacrificii.
19Dar din Antiohia şi Iconia, au sosit iudei; şi convingând mulţimea şi lovind cu pietre pe Pavel, l-au târât afară din cetate, considerându-l a fi murit.
20Dar înconjurându-l discipolii, ridicându-se, a intrat în cetate; şi în ziua următoare a ieşit împreună cu Barnaba înspre Derbe.
21Şi binevestind în cetatea aceea, şi făcând discipoli pe destul de mulţi, s-au întors în Listra, şi în Iconia, şi în Antiohia;
22Întărind sufletele discipolilor, îndemnând să rămână în credinţă; şi, că prin multe necazuri trebuie să intrăm noi în Regatul lui Dumnezeu.
23Iar rugându-se cu posturi, rânduindu-le bătrâni pentru adunare; i-au încredinţat Domnului în care crezuseră.
24Şi trecând prin Pisidia, au venit în Pamfilia;
25şi vorbind Cuvântul în Perga, au coborât în Atalia;
26şi de acolo au plutit spre Antiohia, de unde fuseseră predaţi harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care au împlinit-o.
27Iar sosind şi strângând adunarea, au vestit câte a făcut Dumnezeu cu ei; şi că a deschis naţiunilor o uşă a credinţei.
28Au rămas însă puţin timp împrună cu discipolii.