📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Faptele Apostolilor – Capitolul 10
1Dar un bărbat, cineva din Cezareea cu nume Cornelius, un centurion din cohorta cea chemată: Italica;
2evlavios şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui, făcând milostenii multe poporului, şi rugându-se totdeauna lui Dumnezeu;
3a văzut clar într-o viziune cam la ora a noua a zilei, un înger al lui Dumnezeu intrând la el şi zicându-i: Cornelius!
4Iar el privindu-l direct, şi făcându-se înfricoşat, a zis: ce este Doamne? El însă i-a zis: rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit spre amintire înaintea lui Dumnezeu.
5Şi acum, trimite nişte bărbaţi în Iope, şi cheamă-l pe Simon; pe cineva care este chemat şi Petru.
6Acesta găzduieşte la cineva Simon; un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare. Acesta îţi va spune ce trebuie să faci tu.
7Iar ducându-se îngerul cel vorbind cu el, chemând doi dintre servitori şi un soldat evlavios dintre cei devotaţi lui;
8şi explicându-le toate, i-a trimis la Iope.
9Iar în ziua următoare; aceia călătorind şi apropiindu-se de cetate; Petru s-a suit pe acoperiş să se roage, pe la ora a şasea.
10Dar a flămânzit, şi a vrut să guste. Iar unii dintre ei pregătind, s-a făcut peste el o uimire;
11şi priveşte cerul deschis şi coborând un vas, ceva ca o pânză mare lăsată jos pe pământ, cu patru colţuri;
12în care erau toate animalele cu patru picioare şi târâtoarele pământului şi păsările cerului.
13Şi s-a făcut o voce mare către el: ridicându-te, Petre; înjunghie şi mănâncă!
14Iar Petru a zis: nicidecum Iehova; pentru că niciodată nu am mâncat ceva întinat şi necurat.
15Şi o voce a zis iarăşi a doua oară către el: la cele ce Dumnezeu le-a curăţit, tu nu le zice întinate.
16Aceasta însă s-a făcut de trei ori; şi îndată vasul a fost luat sus în cer.
17Dar cum Petru era nedumerit în sine, ce ar fi viziunea pe care a văzut-o; iată! Bărbaţii cei trimişi de Cornelius, întrebând de casa lui Simon, stăteau la poartă;
18şi, strigând, întrebau dacă Simon, cel chemat şi Petru, găzduieşte acolo.
19Iar Petru, cugetând despre viziune, Spiritul a zis: Iată! Trei bărbaţi căutându-te.
20Ridică-te dar, coboră şi du-te împreună cu ei, neîndoindu-te de nimic; pentru că Eu i-am trimis.
21Petru însă, coborând la bărbaţi, a zis: Iată! Eu sunt cel pe care îl căutaţi; care este cauza pentru care vă prezentaţi?
22Iar ei au zis: Cornelius, centurion, un bărbat drept şi temător de Dumnezeu, şi mărturisit de naţiunea întreagă a iudeilor; a fost divin-încunoştinţat de un înger sfânt să trimită să te cheme în casa lui şi să audă nişte cuvinte de la tine.
23Deci chemându-i înăuntru, el i-a găzduit; iar dimineaţa s-a sculat şi a ieşit împreună cu ei; şi unii dintre fraţii cei din Iope,
24au venit împreună cu el. În ziua următoare însă, a intrat în Cezareea. Iar Cornelius îi aştepta; chemând împreună pe rudele lui şi pe prietenii apropiaţi.
25Iar când Petru a intrat, Cornelius întâmpinându-l, căzându-i la picioare, i s-a închinat.
26Dar Petru l-a ridicat, zicând: ridică-te, sunt un om!
27Şi discutând împreună cu el, a intrat, şi îi găseşte veniţi împreună pe mulţi.
28Şi a zis către ei: voi cunoaşteţi că este nepermis unui bărbat iudeu să se alipească sau să se apropie de unu de alt neam, dar mie Dumnezeu mi-a arătat să nu zic întinat sau necurat la nici un om.
29De aceea, trimiţând după mine, am venit fără împotrivire. Deci întreb, pentru ce motiv aţi trimis după mine?
30Şi Cornelius a zis: acum patru zile, posteam până la ora aceasta a noua, mă rugam în casa mea; şi iată! Un bărbat a stat înaintea mea într-un veşmânt strălucitor,
31şi zice: Cornelius! rugăciunea ta a fost ascultată, şi milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.
32Trimite deci la Iope, şi cheamă pe Simon care este chemat şi Petru; acesta găzduieşte în casa lui Simon, un tăbăcar de lângă mare care venind, îţi va vorbi.
33Am trimis deci îndată la tine, şi tu bine ai făcut venind. Acum deci, noi toţi ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu ca să auzim toate cele poruncite ţie de Dumnezeu.
34Iar Petru, deschizând gura, a zis: într-adevăr, accept că Dumnezeu nu este părtinitor;
35ci, în oricare naţiune, cel temându-se de El şi lucrând dreptate, Îi este acceptabil Lui.
36El a trimis cuvântul fiilor lui Israel, binevestind pace prin Iesus Christos; Acesta este Domn al tuturor.
37Voi ştiţi lucrarea făcută prin Iudeea întreagă, începând din Galileea, după botezul pe care l-a predicat Ioan;
38cum Dumnezeu a uns pe Iesus Cel din Nazaret cu Spirit Sfânt şi cu putere; care umbla făcând bine şi vindecând pe toţi cei asupriţi de Diavolul, pentru că Dumnezeu era cu El.
39Şi noi suntem martori ale tuturor celor pe care le-a făcut; atât în ţara Iudeilor; cât şi în Ierusalim. Dar pe care L-au suprimat, atârnându-L pe lemn.
40Pe Acesta, Dumnezeu L-a înviat în ziua a treia, şi L-a dat să fie făcut arătat;
41nu poporului tot, ci unor martori, cei aleşi dinainte de Dumnezeu; nouă, cei care am mâncat împreună şi am băut împreună cu El, după ce El a înviat dintre morţi.
42Şi ne-a poruncit să predicăm poporului, şi să mărturisim că Acesta este Cel rânduit de Dumnezeu: judecător al viilor şi al morţilor.
43Despre Acesta mărturisesc toţi profeţii: iertare de păcate va primi prin Numele Lui, oricine crezând în El.
44Încă vorbind Petru cuvintele acestea, Spiritul Cel Sfânt a căzut peste toţi cei auzind cuvântul.
45Şi credincioşii din circumcizie, câţi au venit împreună cu Petru, au fost uimiţi că şi peste naţiuni a fost turnat: darul Spiritului Sfânt.
46Pentru că îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a răspuns:
47Oare poate opri cineva apa, pentru a nu fi botezaţi aceştia, care au primit Spiritul Cel Sfânt ca şi noi?
48Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele lui Iesus Christos. Atunci l-au rugat să rămână câteva zile.