📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Faptele Apostolilor – Capitolul 13
1În Antiohia însă, în adunare erau nişte profeţi şi învăţători: Barnaba şi Simeon cel chemat Niger, şi Luciu Cirenianul, şi Manaen cel crescut împreună cu tetrarhul Irod, şi Saul.
2Dar servind ei lui Iehova şi postind, Spiritul Cel Sfânt a zis: Puneţi-Mi dar deoparte acum pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.
3Atunci, postind, şi rugându-se, şi punând mâinile peste ei, i-au lăsat să plece.
4Deci ei, trimişi de Spiritul Sfânt, au coborât în Seleucia; şi de acolo au plutit spre Cipru.
5Şi sosind în Salamina, vesteau cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor, având însă şi servitor pe Ioan.
6Trecând însă prin insula întreagă până la Pafos, au găsit un bărbat magician, un profet fals iudeu, al cărui nume era Bariesus;
7care era împreună cu proconsulul: Sergius Paulus, un bărbat priceput. Acesta chemând la el pe Barnaba şi pe Saul, a căutat să audă cuvântul lui Dumnezeu.
8Dar Elima, magicianul; căci aşa este tradus numele lui; li se împotrivea, căutând să abată proconsulul de la credinţă.
9Dar Saul, cel ce este şi Pavel, umplut de Spirit Sfânt, privind direct spre el, a zis:
10O, tu plin de toată viclenia şi de toată înşelăciunea; fiu al Diavolului, duşman al oricărei dreptăţi; nu vei înceta să strâmbi căile cele drepte ale Domnului?
11Şi acum, iată! Mâna Domnului este peste tine; şi vei fi orb, nevăzând soarele până la un timp. Şi îndată a căzut peste el ceaţă şi întuneric; şi umblând împrejur, căuta o mână să îl conducă.
12Atunci proconsulul, văzând ce s-a făcut, a crezut; mirându-se de învăţătura Domnului.
13Pornind însă de la Pafos, Pavel şi cei împreună cu el, au venit în Perga Pamfiliei; iar Ioan, despărţindu-se de ei, s-a întors în Ierusalim.
14Dar ei trecând din Perga, au sosit în Antiohia Pisidiei; şi intrând în sinagogă în ziua sabatului, au şezut jos.
15Iar după citirea legii şi a profeţilor, conducătorii sinagogii, au trimis la ei, zicând: Bărbaţi fraţi! Dacă cineva dintre voi are un cuvânt de îndemn către popor, vorbiţi!
16Ridicându-se dar Pavel, şi mişcând cu mâna, a zis: „bărbaţi israeliţi, şi cei temându-vă de Dumnezeu, ascultaţi!
17Dumnezeul poporului acesta, Israel, a ales pe părinţii noştri şi a înălţat poporul în locuirea lui vremelnică în ţara Egiptului; şi cu braţ înalt i-a scos din el.
18Şi cam timp de patruzeci de ani a suportat apucăturile lor în deşert.
19Nimicind şapte naţiuni în ţara Canaan, le-a împărţit ţara lor prin sorţi.
20Şi după acestea, cam patrusute cincizeci de ani, le-a dat judecători până la profetul Samuel.
21Şi după aceea au cerut rege, şi Dumnezeu le-a dat pe Saul, un fiu al lui Chiş, bărbat din tribul lui Beniamin; timp de patruzeci de ani.
22Şi înlăturându-l, le-a ridicat pe David ca rege; despre care a şi zis, mărturisind: „am găsit pe David, cel al lui Iese, bărbat după inima Mea, care va face toate voinţele Mele”.
23Din sămânţa acestuia, Dumnezeu, după promisiune, a adus lui Israel un Salvator, pe Iesus;
24Ioan predicând înaintea feţei Lui, un botez al căinţei către tot poporul Israel.
25Dar când Ioan a împlinit alergarea a zis: cine mă presupuneţi a fi? Nu sunt eu; ci, iată! El vine după mine, căruia nu sunt vrednic să Îi dezleg sandaua picioarelor.
26Bărbaţi fraţi, fii ai neamului lui Abraam, şi cei fiind între voi temători de Dumnezeu; cuvântul salvării aceasta, ne-a fost trimis nouă.
27Pentru că cei locuind în Ierusalim şi conducătorii lor, necunoscându-L, şi nici vocile profeţilor, cele citite în fiecare sabat; le-au împlinit, judecându-L.
28Dar, deşi negăsind nici o vină de moarte, au cerut lui Pilat ca El să fie executat.
29iar ei împlinind toate cele ce au fost scrise despre El, luându-L jos de pe lemn, L-au pus într-un mormânt.
30Dar Dumnezeu L-a înviat dintre morţi pe El,
31care S-a arătat în mai multe zile celor suiţi împreună cu El din Galileea în Ierusalim, care acum sunt martori ai Lui către popor.
32Şi noi vă binevestim promisiunea făcută către părinţi;
33că Dumnezeu a împlinit aceasta pentru noi, copiii lor, înviind pe Iesus; precum a fost scris în Psalmul cel de al doilea: „Fiu al Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut.”
34Dar pentru că L-a înviat dintre morţi, ne mai urmând a se întoarce în stricăciune, a spus-o astfel: „vă voi da cele sfinte promise lui David, cele de crezut.”
35De aceea şi în altul zice: „nu vei da pe Sfântul Tău să vadă stricăciune.”
36Pentru că David servind generaţia lui, după sfatul lui Dumnezeu, a adormit; şi a fost adăugat la părinţii săi, şi a văzut stricăciune.
37Dar Cel pe care Dumnezeu L-a înviat, nu a văzut stricăciune.
38Deci, să vă fie cunoscut, bărbaţi fraţi; că, prin Acesta vi se vesteşte iertare de păcate.
39Şi de toate de care nu aţi putut fi îndreptăţiţi prin legea lui Moise; în Acesta, oricine cel crezând, este îndreptăţit.
40Deci vedeţi să nu vină peste voi ce a fost spus prin profeţi:
41„Priviţi, voi cei dispreţuind, şi vă miraţi şi pieriţi; pentru că Eu lucrez o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nu o credeţi nicidecum, dacă cineva are să v-o relateze.”
42Iar ieşind, ei au fost rugaţi să le vorbească cuvintele acestea în sabatul următor.
43Iar plecând ei de la sinagogă, mulţi dintre iudei şi dintre prozeliţii evlavioşi, au urmat lui Pavel şi lui Barnaba; care vorbind către ei, i-au convins să rămână în harul lui Dumnezeu.
44Dar în sabatul următor, aproape toată cetatea s-a strâns să audă cuvântul lui Dumnezeu.
45Iar iudeii văzând mulţimile, s-au umplut de invidie; şi contraziceau cele vorbite de Pavel, hulind.
46Îndrăznind însă, Pavel şi Barnaba au zis: era necesar să vă fie vorbit întâi vouă cuvântul lui Dumnezeu; dar întrucât îl respingeţi, şi nu vă judecaţi pe voi vrednici de viaţa eternă, iată! Ne întoarcem spre naţiuni.
47Pentru că aşa ne-a poruncit Iehova: „te-am pus pentru a fi o lumină a naţiunilor; pentru a fi tu spre mărturie până la marginea pământului.”
48Iar naţiunile auzind, se bucurau şi glorificau cuvântul lui Dumnezeu. Şi au crezut câţi erau rânduiţi pentru viaţă eternă.
49Cuvântul lui Iehova se răspândea însă în tot ţinutul.
50Dar iudeii au întărâtat pe femeile devotate, pe cele proeminente, şi pe cei dintâi ai cetăţii; şi au ridicat o persecuţie împotriva lui Pavel şi Barnaba, şi i-au scos afară din hotarele lor.
51Ei însă, scuturând praful picioarelor împotriva lor, au venit în Iconia.
52Iar discipolii au fost umpluţi de bucurie şi de Spirit Sfânt.