📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Faptele Apostolilor – Capitolul 11
1Iar apostolii şi fraţii, cei fiind în Iudeea au auzit că şi naţiunile au acceptat cuvântul lui Dumnezeu.
2Dar când Petru s-a suit la Ierusalim, cei din circumcizie, disputau cu el;
3zicând că el a intrat la nişte bărbaţi neavând circumcizie, şi a mâncat împreună cu ei.
4Iar Petru, începând, le-a explicat pe rând, zicând:
5Eu eram în cetatea Iope, rugându-mă, şi am văzut într-o uimire o viziune; un vas coborând, ceva ca o pânză mare lăsată jos, din cer, cu patru colţuri, şi a venit până la mine;
6spre care privind atent, am observat şi am văzut animalele cu patru picioare ale pământului, şi fiarele sălbatice, şi târâtoarele, şi păsările cerului.
7Am auzit însă şi o voce, zicându-mi: ridicându-te, Petre; înjunghie şi mănâncă!
8Dar am zis: nicidecum Iehova; pentru că ceva întinat sau necurat, niciodată nu a intrat în gura mea.
9Însă o voce din cer a răspuns a doua oară: la cele ce Dumnezeu le-a curăţit, tu nu le zice întinate!
10Iar aceasta s-a făcut de trei ori; şi toate au fost trase iarăşi în cer.
11Şi iată! Îndată, trei bărbaţi stăteau lângă casa în care eram noi; fiind trimişi din Cezareea la mine.
12Spiritul, mi-a zis însă să vin împreună cu ei, neîndoindu-mă. Iar împreună cu mine au venit şi fraţii aceştia şase; şi au intrat în casa bărbatului.
13Iar el ne-a spus cum a văzut îngerul în casa lui, stând şi zicând: trimite la Iope, şi cheamă pe Simon, cel zis şi Petru;
14care va vorbi către tine nişte cuvinte prin care vei fi salvat, tu şi toată casa ta.
15Dar începând să vorbesc; a căzut Spiritul Cel Sfânt peste ei; ca şi peste noi la început.
16Mi-am amintit însă de cuvântul Domnului, cum a zis: Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi în Spirit Sfânt.
17Deci, dacă Dumnezeu le-a dat acelaşi dar, ca şi nouă, pe baza credinţei în Domnul Iesus Christos; cine eram eu să Îl pot opri pe Dumnezeu?
18Iar auzind acestea, s-au liniştit; şi glorificau pe Dumnezeu, zicând: deci Dumnezeu a dat şi naţiunilor căinţa pentru viaţă.
19Cei împrăştiaţi deci din cauza necazului cel făcut referitor la Ştefan, au trecut până în Fenicia şi în Cipru şi în Antiohia; nevorbind cuvântul nici unuia, decât numai iudeilor.
20Dar unii dintre ei erau bărbaţi ciprioţi şi cirenieni, care venind în Antiohia, vorbeau şi către elenişti, binevestind pe Domnul Iesus.
21Şi mâna lui Iehova era cu ei; şi un număr mult crezând, s-a întors la Domnul.
22Dar vorba despre ei a fost auzită în urechile adunării cea fiind în Ierusalim, şi au trimis pe Barnaba până în Antiohia;
23care venind şi văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat, şi îndemna pe toţi cu hotărârea inimii, să rămână în Domnul;
24pentru că era un bărbat bun, şi plin de Spirit Sfânt şi de credinţă; şi o mulţime multă a fost adăugată la Domnul.
25A ieşit însă la Tars, să îl caute pe Saul;
26şi găsindu-l, l-a adus în Antiohia. Apoi au rămas cu ei un an întreg să se ducă împreună cu ei în adunare, şi să înveţe o mulţime multă. Şi întâia dată discipolii au fost numiţi: creştini în Antiohia.
27Dar în zilele acestea au coborât nişte profeţi din Ierusalim în Antiohia.
28Ridicându-se însă unu dintre ei, cu nume Agab, a semnalat prin Spiritul: o foamete mare urmând să fie peste întreag pământul locuit; cea care s-a făcut sub Claudiu.
29Iar discipolii, după cum era cineva în stare, au hotărât să trimită fiecare dintre ei spre ajutor fraţilor cei locuind în Iudeea;
30ceea ce au şi făcut, trimiţându-l la bătrâni prin mâna lui Barnaba şi a lui Saul.