📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Matei – Capitolul 9
1Şi, suindu-Se în corabie, a trecut dincolo şi a venit în cetatea Lui.
2Şi iată! I-au adus un paralitic zăcând pe pat; şi văzând Iesus credinţa lor, a zis paraliticului: „îndrăzneşte, copile; păcatele tale sunt iertate!”
3Şi iată! Unii dintre cărturari au zis în sine: Acesta huleşte.
4Şi văzând Iesus gândurile lor, a zis: „De ce gândiţi rele în inimile voastre?”
5Pentru că ce este mai uşor, a zice: „Iertate sunt păcatele tale”; sau a zice: „scoală-te şi umblă!?”
6Dar, ca să ştiţi că Fiul Omului are autoritate pe pământ să ierte păcate. Atunci zice paraliticului: „Scoală-te, ridică patul tău şi mergi la casa ta!”
7Şi sculându-se, s-a dus la casa lui.
8Iar mulţimile, văzând, s-au temut; şi au glorificat pe Dumnezeu Cel dând oamenilor o autoritate ca aceasta.
9Şi trecând Iesus de acolo, a văzut un om şezând la vamă, zis Matei, şi îi zice: „urmează-Mi!” Şi ridicându-se, I-a urmat Lui.
10Apoi, aşezându-Se la masă în casa acestuia, iată! Venind mulţi vameşi, s-au aşezat la masă împreună cu Iesus şi cu discipolii Lui.
11Şi văzând, fariseii ziceau discipolilor Lui: „de ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi păcătoşii?”
12Iar El, auzind, a zis: „nu cei tari au nevoie de doctor, ci cei având rău.”
13Iar ducându-vă, învăţaţi ce înseamnă: „milă vreau, şi nu jertfă; pentru că nu am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi.”
14Atunci I se apropie discipolii lui Ioan, zicând: „de ce noi şi fariseii postim mult, iar discipolii Tăi nu postesc?”
15Iesus le-a zis: „nu pot jeli fiii sălii de nuntă, pe când mirele este cu ei. Vor veni însă zile când mirele are să fie ridicat de la ei, şi atunci vor posti.”
16Nici unul nu pune un petic de stofă pe o mantie veche; pentru că peticul ei se smulge de pe mantie, şi se face o ruptură mai rea.
17Nici nu se pune vin nou în burdufuri vechi; pentru că altfel, plesnesc burdufurile, şi vinul se varsă, şi burdufurile se vor pierde; ci se pune vin nou în burdufuri noi, şi amândouă sunt păstrate împreună.
18Vorbindu-le acestea, iată! Un conducător al sinagogii, apropiindu-se, I s-a închinat, zicând: „fiica mea tocmai a murit; dar venind, pune mâna Ta peste ea, şi va vieţui.”
19Şi ridicându-Se, Iesus, i-a urmat cu discipolii Lui.
20Şi iată! O femeie având hemoragie de doisprezece ani, apropiindu-se pe dinapoi, s-a atins de ciucurele mantiei Lui.
21Pentru că zicea în sine: „dacă am să ating numai mantia Lui, voi fi scăpată.”
22Dar Iesus, întorcându-Se, şi văzând-o, a zis: „îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a scăpat.” Şi femeia a fost scăpată din ora aceea.
23Şi venind Iesus în casa conducătorului, şi văzând flautiştii şi mulţimea agitându-se,
24a zis: „retrageţi-vă! Pentru că fetiţa nu a murit; ci doarme”. Şi ei râdeau de El.
25Iar când mulţimea a fost scoasă afară, intrând, a apucat mâna ei; şi fetiţa s-a ridicat.
26Şi faima aceasta a ieşit în tot ţinutul acela.
27Trecând de acolo, lui Iesus I-au urmat doi orbi, strigând şi zicând: „miluieşte-ne, Fiu al lui David!”
28Venind însă în casă, orbii I s-au apropiat, şi Iesus le zice: „credeţi că pot face aceasta?” Ei Îi zic: „Da, Doamne!”
29Atunci a atins ochii lor, zicând: „după credinţa voastră, să vi se facă!”
30Şi ochii lor s-au deschis; şi Iesus le-a poruncit, zicând: „vedeţi, să nu cunoască nimeni.”
31Dar ei ieşind, au răspândit faima Lui în tot ţinutul acela.
32Ieşind ei însă, iată! I-au adus un om mut demonizat.
33Şi fiind scos demonul, mutul a vorbit; şi mulţimile s-au mirat, zicând: „niciodată nu a fost văzut aşa ceva în Israel!”
34Dar fariseii ziceau: „prin conducătorul demonilor scoate demonii!”
35Şi Iesus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţându-i în sinagogile lor, şi predicând Evanghelia Regatului, şi vindecând orice boală şi orice slăbiciune.
36Văzând însă mulţimile, S-a înduioşat de ele; pentru că erau obosite şi risipite ca nişte oi neavând păstor.
37Atunci zice discipolilor Lui: „secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini.
38Rugaţi deci pe Domnul secerişului ca să trimită lucrători în secerişul Lui.”