📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Matei – Capitolul 17
1După şase zile, Iesus ia cu El pe Petru şi pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui; şi îi duce deoparte, pe un munte înalt.
2Şi a fost transformat înaintea lor; şi faţa Lui a strălucit ca soarele, iar mantiile Lui s-au făcut albe ca lumina.
3Şi iată! Le-au apărut Moise şi Ilie convorbind cu El.
4Iar Petru, răspunzând, a zis lui Iesus: Doamne! Bine este a fi noi aici; dacă vrei, am să fac aici trei colibe: Ţie una, lui Moise una şi lui Ilie una.
5Încă vorbind el, iată! Un nor luminos i-a umbrit. Şi iată! O voce din nor, zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în care am bună plăcere; ascultaţi de El!”
6Auzind discipolii, au căzut pe feţele lor; şi s-au înfricoşat tare.
7Iesus S-a apropiat, şi atingându-i, a zis: ridicaţi-vă, şi nu vă temeţi!
8Iar ridicând ochii lor, nu au văzut pe nici unu; decât pe El, pe Iesus singur.
9Coborând ei de pe munte, le-a poruncit, zicând: Să nu spuneţi nici unuia viziunea, până când Fiul Omului are să fie înviat dintre morţi.
10Discipolii Lui L-au întrebat, zicând: de ce zic deci cărturarii că întâi trebuie să vină Ilie?
11Iar El, răspunzând, a zis: Ilie chiar vine, şi va restabili toate.
12Vă zic însă că Ilie deja a venit, şi ei nu l-au recunoscut; ci au făcut cu el câte au vrut. Aşa şi Fiul Omului urmează să sufere de la ei.
13Atunci au priceput discipolii că despre Ioan Botezătorul le zicea.
14Şi venind ei către mulţime, s-a apropiat de El un om; îngenunchind înaintea Lui,
15şi zicând: Doamne! Miluieşte pe fiul meu; pentru că este epileptic şi are rău, căci de multe ori cade în foc, şi de multe ori în apă.
16Şi l-am adus la discipolii Tăi, şi nu l-au putut vindeca.
17Răspunzând însă, Iesus a zis: o, generaţie necredincioasă şi stricată! Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suporta? Aduceţi-Mi-l aici!
18Şi Iesus l-a certat, şi demonul a ieşit din el; şi băiatul a fost vindecat din ora aceea.
19Atunci, apropiindu-se discipolii de Iesus, la o parte, au zis: de ce noi nu l-am putut scoate?
20Iar El le zice: din cauza puţinei voastre credinţe. Pentru că adevărat vă zic: dacă o să aveţi credinţă ca un bob de muştar, veţi zice muntelui acesta: mută-te de aici, acolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi imposibil.
21Dar soiul acesta de demonii nu iese decât prin rugăciune şi post.
22Fiind ei întorşi însă în Galileea, Iesus le-a zis: Fiul Omului urmează să fie dat în mâinile oamenilor;
23şi Îl vor omorî, şi în ziua a treia va fi înviat. Şi ei s-au întristat tare mult.
24Fiind ei veniţi însă în Capernaum, s-au apropiat de Petru cei primind cele două drahme, şi au zis: Învăţătorul vostru nu plăteşte cele două drahme?
25El le zice: Da! Şi venind în casă, Iesus i-a luat-o înainte, zicând: „ce ţi se pare, Simon? Regii pământului, de la cine iau taxă şi impozit? De la fiii lor, sau de la cei străini?”
26Dar el zicând: De la cei străini; Iesus i-a zis: Aşadar fiii sunt scutiţi.
27Dar, ca să nu îi facem să se poticnească, ducându-te la mare, aruncă o undiţă, şi ridică primul peşte venit sus. Şi deschizând gura lui, vei găsi un stater; pe acela luându-l, dă-l lor, pentru Mine şi pentru tine.