📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Matei – Capitolul 15
1Atunci vin la Iesus farisei şi cărturari de la Ierusalim, zicând:
2De ce discipolii Tăi încalcă tradiţia bătrânilor? Pentru că nu spală mâinile când au să mănânce pâine.
3Iar El, răspunzând, le-a zis: De ce şi voi încălcaţi porunca lui Dumnezeu prin tradiţia voastră?
4Pentru că Dumnezeu a zis: „onorează pe tatăl şi pe mama! Şi: cel vorbind de rău pe tată sau pe mamă, cu moarte să sfârşească!”
5Voi însă, ziceţi: care are să zică tatălui sau mamei: ceea ce ai să foloseşti de la mine este un dar;
6el nu mai trebuie să onoreze pe tatăl sau pe mama lui.
7Făţarnicilor! Bine a profeţit despre voi Isaia, zicând:
8„Poporul acesta Mă onorează cu buzele, dar inima lor stă departe de Mine.
9Dar în zadar Mi se închină învăţând ca doctrine, porunci ale oamenilor.”
10Şi chemând mulţimea, le-a zis: Ascultaţi şi pricepeţi!
11Nu ce intră în gură, întinează omul; ci ce este scos din gură; aceasta întinează omul.
12Atunci, apropiindu-se discipolii, Îi zic: ştii că fariseii auzind cuvântul, s-au poticnit?
13Iar El, răspunzând, a zis: orice plantă, pe care nu a plantat-o Tatăl Meu Cel ceresc, va fi dezrădăcinată.
14Lasaţi-i! Sunt orbi, călăuze de orbi. Iar dacă orb pe orb are să călăuzească, amândoi vor cădea în groapă.
15Răspunzând însă, Petru I-a zis: explică-ne parabola!
16Iar El a zis: şi acum sunteţi voi nepricepuţi?
17Nu înţelegeţi că orice, intrând în gură, ajunge în pântece şi este aruncat în hazna?
18Dar cele ieşind din gură, ies din inimă; şi acestea întinează omul.
19Pentru că din inimă ies: cugetări rele, ucideri, adultere, curvii, furturi, mărturii false, hule.
20Acestea sunt cele întinând omul; dar a mânca cu mâini nespălate, nu întinează omul.
21Şi ieşind de acolo, Iesus S-a retras în părţile Tirului şi ale Sidonului.
22Şi iată! O femeie Canaanită ieşind din ţinuturile acelea, a strigat, zicând: milueşte-mă Doamne, Fiu al lui David! Fiica mea este rău demonizată.
23El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt. Apropiindu-se, discipolii Lui Îi cereau, zicând: alung-o; pentru că strigă înapoia noastră.
24Dar El, răspunzând, a zis: nu sunt trimis decât la oile cele pierdute ale casei lui Israel.
25Iar ea, venind, I se închina, zicând: Doamne, ajută-mi!
26Dar El, răspunzând a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor, şi să o arunci căţeilor.
27Iar ea, a zis: Da, Doamne! Dar şi căţeii mănâncă din bucăţelele cele căzând de la masa domnilor lor.
28Atunci, răspunzând Iesus, a zis: O, femeie! Mare este credinţa ta; facă-ţi-se precum vrei! Şi fiica ei a fost vindecată din ora aceea.
29Trecând de acolo, Iesus a venit lângă Marea Galileii; şi suindu-Se pe munte, S-a aşezat acolo.
30Şi s-au apropiat de El mulţimi multe, având cu ele şchiopi, orbi, schilozi, muţi, şi mulţi alţii, şi i-au pus la picioarele lui Iesus; Şi El i-a vindecat.
31Aşa că mulţimea se mira, văzând pe muţi vorbind, pe schilozi sănătoşi, pe şchiopi umblând, şi pe orbi văzând; şi glorificau pe Dumnezeul lui Israel.
32Dar Iesus, chemând pe discipolii Lui, a zis: mă înduioşez de mulţime; pentru că deja de trei zile rămân cu mine, şi nu au ce mânca, şi nu vreau să îi eliberez nemâncaţi, nu cumva să leşine pe drum.
33Şi discipolii Îi zic: de unde să ne fie atâtea pâini în deşert, încât să se sature o mulţime ca aceasta?
34Iesus le zice: câte pâini aveţi? Iar ei au zis: şapte, şi câţiva peştişori.
35Şi poruncind mulţimii să se aşeze pe pământ,
36a luat cele şapte pâini şi peştii; şi mulţumind, a frânt şi a dat discipolilor, iar discipolii, mulţimilor.
37Şi au mânat toţi, şi s-au săturat; şi au ridicat surplusul de frânturi; şapte coşuri pline.
38Iar cei mâncând erau patru mii de bărbaţi, în afară de femei şi copilaşi.
39Şi eliberând mulţimile, a intrat în corabie; şi a venit în ţinutul Magadan.