📖 Biblie Online (SCC)

Capitole:

Matei – Capitolul 7

1Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi!
2Deoarece, cu care judecată: judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu care măsură măsuraţi, vi se va măsura.
3De ce însă vezi paiul cel din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău?
4Sau, cum vei zice fratelui tău: „lasă să scot paiul din ochiul tău”; şi iată! Bârna este în ochiul tău?
5Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
6Să nu daţi ceea ce este sfânt câinilor, nici nu aruncaţi perlele voastre înaintea porcilor; ca nu cumva să le calce în picioarele lor, şi întorcându-se, să vă sfâşie.
7Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.
8Pentru că oricine cerând, primeşte; şi cel căutând, găseşte; iar celui bătând, i se deschide.
9Sau cine dintre voi este omul, căruia fiul său îi va cere pâine, el îi va da piatră?
10Sau de va cere şi peşte, îi va da şarpe?
11Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri; cu atât mai mult Tatăl vostru Cel ce este în ceruri, va da daruri bune celor cerând de la El.
12Deci toate câte vreţi să vă facă oamenii, aşa faceţi-le şi voi; pentru că aceasta este legea şi profeţii.
13Intraţi prin poarta îngustă; pentru că largă este poarta, şi lată este calea cea ducând spre pierzare; şi mulţi sunt cei intrând pe ea.
14Pentru că strâmtă este poarta, şi îngustă este calea cel ducând spre viaţă; şi puţini sunt cei ce o găsesc.
15Feriţi-vă de profeţii mincinoşi, cei care vin la voi în veşminte de oi; dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
16După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare se culeg struguri de pe spini, şi măsline de pe mărăcini?
17Astfel, orice pom bun, face roade bune; dar pomul rău, face roade rele.
18Nu poate un pom bun, să aducă roade rele; nici un pom rău, să facă roade bune.
19Orice pom, nefăcând roadă bună, este tăiat şi este aruncat în foc.
20Aşadar, după roadele lor îi veţi recunoaşte.
21Nu oricine zicându-mi: „Doamne! Doamne!” Va intra în Regatul cerurilor; ci cel făcând voinţa Tatălui Meu Cel ce este în ceruri.
22Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne! Doamne!” Nu în Numele Tău am profeţit, şi nu am scos demoni în Numele Tău, şi nu în Numele Tău am făcut multe lucrări puternice?
23Şi atunci le voi declara: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, cei făcând nelegiuirea.”
24Deci, oricine, care aude cuvintele acestea ale Mele şi le face, va fi asemănat cu un bărbat chibzuit, care a construit casa lui pe stâncă.
25Şi a coborât ploaia, şi au venit râurile, şi au suflat vânturile, şi au lovit în casa aceea, şi nu a căzut; pentru că fusese întemeiată pe stâncă.
26Şi oricine, auzind cuvintele acestea ale Mele şi nu le face, va fi asemănat cu un bărbat nebun, care a construit casa lui pe nisip.
27Şi a coborât ploaia, şi au venit râurile, şi au suflat vânturile, şi au izbit în casa aceea, şi a căzut; şi căderea ei a fost mare.”
28Apoi, când Iesus a sfârşit cuvintele acestea, mulţimile erau mirate de învăţătura Lui;
29pentru că îi învăţa ca având autoritate, şi nu ca şi cărturarii lor.