📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Matei – Capitolul 14
1În timpul acela, tetrarhul Irod a auzit zvonul despre Iesus.
2Şi a zis servitorulor lui: acesta este Ioan Botezătorul; el a fost înviat dintre cei morţi, şi de aceea puterile miraculoase lucrează prin El.
3Pentru că Irod, arestând pe Ioan, îl legase şi îl pusese în închisoare, din cauza Irodiadei, nevasta fratelui său;
4pentru că Ioan îi zicea: nu îţi este permis să o ai.
5Şi vrând să îl omoare, s-a temut de mulţime; pentru că îl aveau ca pe un profet.
6Dar făcându-se o aniversare a lui Irod, fiica Irodiadei a jucat în mijloc, şi a plăcut lui Irod.
7De aceea a promis cu jurământ să îi dea ceea ce are să ceară.
8Iar ea, fiind îndemnată de mama ei, a zis: dă-mi aici, pe o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!
9Şi regele, fiind întristat, din cauza jurămintelor şi a comesenilor, a poruncit să fie dat.
10Şi trimiţând, Ioan a fost decapitat în închisoare.
11Şi capul lui a fost adus pe o farfurie; şi a fost dat fetei, şi ea l-a adus mamei ei.
12Şi venind discipolii lui, au ridicat cadavrul, şi l-au îngropat; şi venind au spus lui Iesus.
13Auzind însă Iesus, S-a retras de acolo într-o corabie, spre un loc deşert, ca să fie singur.
14Şi ieşind Iesus, a văzut mulţime multă; şi S-a înduioşat de ei, şi a vindecat pe bolnavii lor.
15Iar făcându-se de cu seară, s-au apropiat de El discipolii, zicând: locul este deşert, şi ora deja a trecut; eliberează mulţimile, ca ducându-se în sate, să îşi cumpere alimente.
16Dar Iesus le-a zis: nu au nevoie să se ducă; daţi-le voi să mănânce.
17Iar ei Îi zic: nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.
18El însă le-a zis: aduceţi-Mi-le aici!
19Şi poruncind mulţimilor să se aşeze pe iarbă, luând cele cinci pâini, şi cei doi peşti, privind în sus spre cer, a binecuvântat; şi frângând pâinile, le-a dat discipolilor, iar discipolii, mulţimilor.
20Şi au mâncat toţi, şi s-au săturat; şi au ridicat surplusul de frânturi; douăsprezece coşuri pline.
21Iar cei mâncând, erau cam cinci mii de bărbaţi, în afară de femei şi copilaşi.
22Şi îndată a obligat discipolii să intre în corbie, şi să meargă înainte de El de cealaltă parte, până ce are să elibereze mulţimile.
23Şi eliberând mulţimile, S-a suit pe munte să Se roage, la o parte, iar făcându-se seară, era singur acolo.
24Iar corabia era deja în mijlocul mării, depărtată de pământ la multe stadii, bătută de valuri; pentru că vântul era împotrivă.
25Dar la a patra strajă a nopţi, El a venit la ei umblând pe mare.
26Iar discipolii, văzându-L umblând pe mare, s-au speriat, zicând că este o fantomă; şi de frică, au strigat.
27Îndată însă, Iesus le-a vorbit, zicând: îndrăzniţi! Eu sunt, nu vă temeţi!
28Iar răspunzând, Petru I-a zis: Doamne! Dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.
29El însă a zis: vino! Şi coborând din corabie, Petru umbla pe ape; şi a venit către Iesus.
30Dar, văzând vântul tare, s-a temut; şi începând să se afunde, a strigat, zicând: Doamne, scapă-mă!
31Îndată însă Iesus, întinzând mâna, l-a apucat, şi îi zice: puţin credinciosule! De ce te-ai îndoit?
32Şi suindu-se ei în corabie, vântul a încetat;
33Iar cei din corabie I s-au închinat zicând: cu adevărat eşti Fiu al lui Dumnezeu!
34Şi trecând dincolo, au venit pe pământ în Ghenezaret.
35Şi recunoscându-L bărbaţii locului acela, au trimis în toată împrejurimea aceea; şi i-au adus pe toţi cei rău având.
36Şi Îl rugau ca numai să atingă ciucurele mantiei Lui; şi câţi s-au atins, au fost scăpaţi.