📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Luca – Capitolul 23
1Şi ridicându-se toată mulţimea lor, L-au dus la Pilat.
2Au început însă să Îl acuze, zicând: pe Acesta L-am găsit abătând naţiunea noastră, şi oprind a da taxe cezarului, şi zicându-Se pe Sine a fi Christos, un Rege.
3Iar Pilat L-a întrebat, zicând: Tu eşti Regele iudeilor? El însă răspunzând, a zis: Tu zici!
4Pilat însă a zis către marii preoţi şi către mulţime: nu găsesc nici o vină în Omul acesta.
5Dar ei stăruiau, zicând: aţâţă poporul învăţând prin Iudeea întreagă; şi începând din Galileea, până aici.
6Iar Pilat, auzind, a întrebat dacă Omul este galileean.
7Şi cunoscând că este din autoritatea lui Irod, L-a trimis la Irod; fiind şi el în Ierusalim în zilele acelea.
8Iar Irod, văzând pe Iesus, s-a bucurat tare mult; pentru că de mult timp a vrut să Îl vadă, din cauza auzirii despre El; şi spera să vadă vreun semn făcut de El.
9Întrebându-L dar cu destule de multe cuvinte, El însă nu i-a răspuns nimic.
10Dar mari preoţi şi cărturarii stăteau acuzându-L vehement.
11Iar Irod, dispreţuindu-L împreună cu soldaţii lui, şi batjocorindu-L; îmbrăcându-L cu un veşmânt strălucitor, L-au trimis înapoi lui Pilat.
12În ziua aceea, Irod şi Pilat s-au făcut prieteni unul cu altul; pentru că ei erau înainte într-o duşmănie între ei.
13Iar Pilat, chemând împreună marii preoţi, şi conducătorii, şi poporul,
14a zis către ei: mi-aţi adus Omul acesta, ca abătând poporul; şi iată! Eu, cercetându-L înaintea voastră nu am găsit în Omul acesta nici o vină dintre cele care acuzaţi împotriva Lui.
15Dar nici Irod, pentru că L-a trimis înapoi la noi; şi iată! Nimic vrednic de moarte nu a fost făcut de El.
16Deci pedepsindu-L, Îl voi elibera.
17(v. 17 - text apocrif)
18Dar ei strigau, cu o mulţime întreagă, zicând: Ia pe Acesta, şi eliberează-ne pe Baraba!
19Cel care era aruncat în închisoare pentru o răscoală făcută în cetate şi pentru omor.
20Iar Pilat li s-a adresat iarăşi, vrând să elibereze pe Iesus.
21Dar ei strigau, zicând: crucifică-L! Crucifică-L!
22El însă a zis a treia oară către ei: dar ce rău a făcut Acesta? Nici o vină de moarte nu am găsit în El; deci pedepsindu-L, am să Îl eliberez.
23Dar ei strigau cu strigăte mari, cerând a-L crucifica; şi vocile lor dominau.
24Şi Pilat a hotărât să se facă cererea lor.
25A eliberat deci pe cel aruncat în închisoare pentru răscoală şi omor, pe care îl cereau ei; iar pe Iesus, L-a predat voinţei lor.
26Şi ducându-L, prinzând pe Simon, un cirenian, venind de la ogor, au pus crucea asupra lui, ca să o ducă înapoia lui Iesus.
27Iar Lui Îi urma o mulţime multă de popor şi de femei care se băteau în piept şi Îl jeleau.
28Dar Iesus, întorcându-Se către ele, a zis: fiice ale Ierusalimului! Nu Mă plângeţi pe Mine; ci plângeţi-vă pe voi, şi pe copiii voştri.
29Pentru că, iată! Vin zile în care vor zice: fericite sunt sterpele şi pântecele care nu au născut, şi ţâţele care nu au alăptat.
30Atunci vor începe să zică munţilor: cădeţi peste noi! Şi dealurilor: acoperiţi-ne!
31Pentru că, dacă ei fac acestea cu un lemn verde; ce are să fie făcut celui uscat?
32Dar erau duşi şi alţi doi răufăcători împreună cu El, să fie crucificaţi.
33Şi când au venit pe locul cel chemat Craniul, L-au crucificat acolo pe El şi pe cei doi răufăcători; pe unu la dreapta, iar pe unu la stânga.
34Iesus însă a zis: Tată! Iartă-le lor, pentru că nu ştiu ce fac!. Iar împărţind mantiile Lui, au aruncat sorţ.
35Şi poporul stătea privind. Dar râdeau şi conducătorii zicând: pe alţii i-a scăpat; scape-Se pe Sine, dacă Acesta este Christosul Dumnezeului; Cel Ales.
36Dar şi soldaţi Îl batjocoreau; apropiindu-se, dându-I oţet,
37şi zicând: dacă Tu eşti Regele iudeilor, scapă-Te pe Sine!
38Dar era şi o inscripţie deasupra Lui: Acesta este Regele iudeilor.
39Iar unu dintre răufăcătorii atârnaţi, Îl batjocorea, zicând: nu eşti Tu Christosul? Scapă-Te pe Sine, şi pe noi!
40Dar celălalt răspunzând, a zis, certându-l: nu te temi tu de Dumnezeu; pentru că eşti sub aceeaşi sentinţă.
41Dar noi suntem pe drept, pentru că primim cele cuvenite pentru cele ce am făptuit; însă Acesta nu a făptuit nimic nepotrivit.
42Şi zicea: Iesuse, aminteşte-Ţi de mine când ai să vii în Regatul Tău!
43Şi Iesus i-a zis: adevărat îţi zic: astăzi vei fi cu Mine în paradis.
44Şi era deja cam a şasea oră; şi s-a făcut întuneric pe întreg pământul, până la a noua oră,
45din cauza soarelui eclipsat; iar perdeaua templului a fost ruptă pe mijloc.
46Şi strigând cu voce mare, Iesus a zis: „Tată! În mâinile Tale pun Spiritul Meu.” Iar zicând acestea, a expirat.
47Văzând însă centurionul ce s-a făcut, a glorificat pe Dumnezeu, zicând: „cu adevărat, Omul acesta era drept!”
48Şi toate mulţimile venite împreună la priveliştea aceasta, privind cele făcute; se întorceau, bătându-şi piepturile.
49Iar toţi cunoscuţii Lui, şi nişte femei, cele urmându-I Lui din Galileea, stăteau la depărtare, privind acestea.
50Şi iată! Un bărbat cu nume Iosif, fiind consilier, un bărbat bun şi drept;
51acesta nu a fost părtaş cu sfatul şi cu fapta lor. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor; care aştepta Regatul lui Dumnezeu.
52Acesta, ducându-se la Pilat, a cerut corpul lui Iesus.
53Şi luându-L jos, L-a înfăşurat în giulgiu, şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă; în care încă nu a fost pus nici unu.
54Şi era o zi a Pregătirii, şi asfinţea către sabat.
55Iar femeile care urmau; cele care erau venite cu El din Galileea; priveau mormântul şi cum a fost pus corpul Lui.
56Întorcându-se însă, au pregătit arome şi miruri. Apoi, în sabat s-au odihnit, potrivit cu porunca.