📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Luca – Capitolul 10
1Iar după acestea, Domnul a rânduit pe alţi şaptezeci şi doi, şi i-a trimis doi câte doi înaintea feţei Lui, în orice cetate şi loc unde El urma să fie venit.
2Dar a zis către ei: secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi deci pe Domnul Secerişului, ca să scoată lucrători la secerişul Lui.
3Mergeţi! Iată! Vă trimit ca pe miei în mijlocul lupilor.
4Nu purtaţi pungă, nici traistă, nici sandale; şi nu salutaţi pe nici unu pe drum.
5Iar în orice casă aveţi să intraţi, întâi ziceţi: pace casei aceasta!
6Iar dacă are să fie acolo un fiu al păcii, se va odihni pacea voastră peste el; dar, dacă nu, ea se va întoarce la voi.
7Rămâneţi dar în aceeaşi casă, mâncând şi bând cele de-ale lor; pentru că vrednic este lucrătorul de plata lui. Nu vă mutaţi din casă în casă.
8Şi în oricare cetate aveţi să intraţi, şi au să vă primească; mâncaţi cele puse înainte vouă.
9Şi vindecaţi pe cei bolnavi din ea, şi ziceţi-le: s-a apropiat de voi Regatul lui Dumnezeu!
10Dar în oricare cetate aveţi să intraţi, şi nu au să vă primească; ieşind pe străzile ei, ziceţi:
11Chiar şi praful cel lipit nouă pe picioare, din cetatea voastră, vi-l scuturăm vouă; totuşi, aceasta să cunoaşteţi, că s-a apropiat Regatul lui Dumnezeu.
12Eu vă zic: Sodomei, în ziua aceea, îi va fi mai suportabil, decât cetăţii aceea.
13Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Deoarece, dacă în Tir şi Sidon se făceau lucrările puternice, cele făcute în voi; de mult se căiau, stând în sac şi cenuşă.
14Totuşi, Tirului şi Sidonului le va fi mai suportabil la judecată, decât vouă.
15Şi tu, Capernaum, până la cer vei fi înălţat? Până la locuinţă morţilor vei fi coborât.
16Cel ascultând de voi, de Mine ascultă; şi cel respingându-vă, pe Mine Mă respinge; iar cel repingându-Mă, respinge pe Cel trimiţându-Mă.
17Dar cei şaptezeci şi doi s-au întors cu bucurie, zicând: Doamne! Şi demonii ne sunt supuşi în Numele Tău.
18El le-a zis: am văzut pe Satan căzând ca un fulger din cer.
19Iată! V-am dat autoritatea umblării pe şerpi şi scorpioni, şi peste toată puterea duşmanului; şi nimic nu vă va vătăma, nicidecum.
20Totuşi, nu vă bucuraţi de aceasta, că spiritele vă sunt supuse; ci, bucuraţi-vă că numele voastre au fost scrise în ceruri.
21În aceeaşi oră, El a fost înveselit în Spiritul Cel Sfânt, şi a zis: Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pământului; pentru că ai ascuns acestea de înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai dezvăluit pruncilor. Da, Tată! Pentru că aşa s-a făcut o bună plăcere înaintea Ta.
22Toate Mi-au fost date de Tatăl Meu, şi nici unu nu cunoaşte cine este Fiul, decât numai Tatăl, şi cine este Tatăl, decât numai Fiul, şi căruia are să vrea Fiul să i-l dezvăluie.
23Şi întorcându-Se către discipoli, a zis deoparte: fericiţi sunt ochii cei văzând cele ce vedeţi voi!
24Pentru că vă zic: mulţi profeţi şi regi au vrut să vadă cele ce vedeţi voi, şi nu au văzut; şi să audă cele ce auziţi, şi nu au auzit.
25Şi iată! Un cărturar s-a ridicat, încercându-L, zicând: Învăţătorule! Ce este de făcut ca să moştenesc viaţa eternă?
26Dar El a zis către acesta: în lege, ce a fost scris? Cum citeşti?
27Iar el răspunzând, a zis: să iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, din întreagă inimă a ta, şi în întreg sufletul tău, şi în întreagă tăria ta, şi în întreagă mintea ta; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
28El însă i-a zis: drept ai răspuns; fă acestea şi vei trăi.
29Dar el, vrând să se îndreptăţească pe sine, a zis către Iesus: şi cine este aproapele meu?
30Răspunzând, Iesus a zis: un om cobora de la Ierusalim înspre Ierihon, şi a căzut între tâlhari; şi care dezbrăcându-l şi rănindu-l, s-au dus, lăsându-l pe jumătate mort.
31Dar din întâmplare, un preot cobora pe drumul acela; şi văzându-l, a trecut pe alături.
32Iar asemenea şi un levit; venind pe la acel loc, şi văzând, a trecut pe alături.
33Un samaritean însă, călătorind, a venit la el; şi văzându-l, a fost înduioşat.
34Şi apropiindu-se, a legat rănile lui, turnând ulei şi vin; iar punându-l pe animalul lui de povară, l-a dus într-un han, şi a îngrijit de el.
35Iar dimineaţa, scoţând doi dinari, i-a dat hangiului, şi a zis: îngrijeşte de el; şi orice ai să mai cheltuieşti, eu la întoarcerea mea, îţi voi da înapoi.
36Cine dintre aceştia trei ţi se pare a se fi făcut un aproape al celui căzut între tâlhari?
37Iar el a zis: cel făcând mila cu el. Iesus însă i-a zis: Du-te şi fă şi tu asemenea.
38Iar ducându-se ei, El a intrat într-un sat. O femeie însă, cu nume Marta, L-a primit în casă.
39Şi cu ea era o soră, chemată Maria; şi care şezând la picioarele Domnului, asculta cuvântul.
40Dar Marta era ocupată cu mult serviciu; iar apropiindu-se, a zis: Doamne! Nu Îţi pasă că sora mea m-a lăsat singură să servesc? Spune-i deci ca să mă ajute.
41Răspunzând însă, Domnul i-a zis: Marta, Marta, eşti îngrijorată şi tulburată pentru multe;
42iar nevoie este de puţine, sau chiar de unu. Pentru că Maria a ales partea bună, care nu va fi luată de la ea.