📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Luca – Capitolul 19
1Şi intrând, trecea prin Ierihon.
2Şi iată! Un bărbat, pe nume chemat Zacheu; şi el era perceptor şef, şi era bogat.
3Şi căuta să vadă pe Iesus, cine este; dar nu putea din cauza mulţimii, pentru că era mic la statură.
4Şi alergând înainte, s-a suit într-un sicomor, ca să Îl vadă; pentru că pe acolo urma să treacă.
5Şi când a venit pe locul acela, privind în sus, Iesus a zis către el: Zachee! Coboară grăbit! Pentru că astăzi Eu trebuie să rămân în casa ta.
6Şi grăbindu-se, a coborât; şi L-a primit, bucurându-se.
7Şi văzând, toţi murmurau, zicând: a intrat la un bărbat păcătos să găzduiască.
8Dar Zacheu, stând, a zis către Domnul: Doamne! Iată! Jumătăţile averilor mele, le dau săracilor; şi dacă am luat ceva de-a cuiva prin învinuire falsă, dau înapoi împătrit.
9Iar Iesus, a zis către el: astăzi s-a făcut salvare casei aceasta; pentru că şi el este un fiu al lui Abraam.
10Pentru că Fiul Omului a venit să caute şi să salveze ce a fost pierdut.
11Dar ascultând ei acestea, adăugând, a zis o parabolă; El fiind prin apropierea Ierusalimului, şi lor le părea că Regatul lui Dumnezeu urmează să fie arătat îndată.
12Deci a zis: un om, cineva de neam ales, s-a dus într-o ţară îndepărtată, să îşi primească un regat, şi să se întoarcă.
13Chemând însă zece sclavi de-ai lui, le-a dat zece mine, şi a zis către ei: negustoriţi până când vin eu.
14Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimis o solie înapoia lui, zicând: nu îl vrem pe acesta rege peste noi.
15Apoi, la întoarcerea lui, primind regatul, a zis să îi fie chemaţi sclavii aceia cărora le dăduse argintul; ca să cunoască ce au câştigat din negoţ.
16Iar cel dintâi a venit, zicând: Doamne! Mina ta a câştigat zece mine.
17Şi el i-a zis: Bine dar, sclavule bun! Pentru că în ceva neînsemnat te-ai făcut credincios; să fi, cu autoritate, peste zece cetăţi.
18Şi a venit cel de al doilea, zicând: mina ta, Doamne, a făcut cinci mine.
19Iar el a zis şi acestuia: şi tu, să te faci peste cinci cetăţi.
20Şi altul a venit, zicând: Doamne! Iată mina ta, pe care am avut-o pusă într-o batistă.
21Pentru că m-am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ceea ce nu ai pus, şi seceri ceea ce nu ai semănat.
22El i-a zis: din gura ta te judec, sclavule rău! Ştiai că eu sunt un om aspru; luând ceea ce nu am pus, şi secerând ceea ce nu am semănat.
23De ce nu ai dat argintul meu la bancă; şi eu, venind, îl luam cu dobândă?
24Şi celor stând acolo, le-a zis: luaţi mina de la el, şi daţi-o celui având zece mine!
25Iar ei au zis: Doamne, are zece mine.
26Eu vă zic: „oricui, celui având, i se va da; dar de la cel neavând, chiar şi ceea ce are, va fi luat.”
27Iar pe duşmanii aceştia ai mei, cei nevrându-mă rege peste ei; aduceţi-i aici şi înjunghiaţi-i înaintea mea.
28Şi zicând acestea, a plecat înainte, suindu-Se înspre Ierusalim.
29Şi apropiindu-Se de Betfaghe şi Betania, către Muntele cel chemat al Măslinilor; El a chemat pe doi dintre discipoli,
30zicând: mergeţi în satul dinainte, în care intrând, veţi găsi un măgăruş legat, pe care nici unu dintre oameni nu a şezut vreodată; şi dezlegându-l, aduceţi-l.
31Şi dacă vă întreabă cineva, de ce îl dezlegaţi, veţi zice aşa: pentru că Domnul are nevoie de el.
32Iar ducându-se cei trimişi, au găsit după cum le zise El.
33Dar dezlegând ei măgăruşul, domnii lui, au zis către ei: De ce dezlegaţi măgăruşul?
34Ei însă, au zis: Domnul are nevoie de el.
35Şi l-au adus la Iesus; şi aruncând mantiile lor pe măgăruş, au pus pe Iesus deasupra.
36Iar plecând El, aşterneau mantiile lor pe drum.
37Dar apropiindu-Se El deja către coborâşul Muntelui Măslinilor, toată mulţimea discipolilor, bucurându-se, a început să laude pe Dumnezeu cu voce mare, pentru toate lucrările puternice pe care le-au văzut,
38zicând: „binecuvântat este Regele Cel venind în Numele lui Iehova! Pace în cer si glorie în locurile preaînalte!”
39Şi unii dintre fariseii din mulţime, au zis către El: Învăţătorule! Ceartă pe discipolii Tăi!
40Şi răspunzând, El a zis: Eu vă zic: dacă aceştia vor tăcea, pietrele vor striga.
41Şi când S-a apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea,
42zicând: dacă cunoşteai în ziua aceasta şi tu cele pentru pace! Dar acum a fost ascuns de ochii tăi.
43Pentru că vor veni zile peste tine, şi duşmanii îţi vor ridica întăritură, şi te vor încercui, şi te vor strâmtora din toate părţile.
44Şi te vor distruge, pe tine şi pe copiii tăi în tine, şi nu vor lăsa piatră pe piatră în tine; pentru că nu ai cunoscut timpul cercetării tale.
45Şi intrând în curtea templului, a început să scoată afară pe cei vânzând în ea, şi pe cei cumpărând,
46zicându-le: a fost scris: şi Casa Mea va fi o casă de rugăciune; dar voi aţi făcut-o peşteră de tâlhari.
47Şi El era zilnic, învăţându-i în curtea templului. Dar marii preoţi şi cărturarii şi fruntaşii poporului căutau să Îl piardă.
48dar nu găseau ce să Îi facă; pentru că tot poporul se ţinea de El, ascultând.