📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Ioan – Capitolul 13
1Iar înainte de sărbătoarea Paştelui, Iesus ştiind că a venit ora Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl; iubind pe ai Lui, pe cei din lume; i-a iubit până la sfârşit.
2Şi făcându-se timpul cinei; fiind pus deja de Diavolul în inima lui Iuda al lui Simon Iscarioteanul ca să Îl trădeze;
3ştiind că Tatăl I-a dat toate în mâini, şi că a ieşit de la Dumnezeu, şi la Dumnezeu merge;
4S-a ridicat de la cină şi a dezbrăcat mantiile; şi luând un ştergar, S-a încins.
5Apoi toarnă apă în spălătoare şi a început să spele picioarele discipolilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
6Vine deci Simon Petru, şi acela Îi zice: Doamne! Tu speli picioarele mele?
7Iesus a răspuns şi i-a zis: ceea ce fac Eu, tu nu înţelegi acum; dar vei cunoaşte după acestea.
8Petru i-a zis: nicidecum nu ai să speli picioarele mele, în etern. Iesus i-a răspuns: Dacă nu am să te spăl, nu ai parte cu Mine.
9Simon Petru Îi zice: Doamne! Nu numai picioarele mele; ci, şi mâinile şi capul.
10Iesus îi zice: cel spălat, nu are nevoie să fie spălate decât picioarele, pentru că el întreg este curat; şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.
11Pentru că ştiuse pe cel trădându-L; de aceea a zis: nu toţi sunteţi curaţi.
12Deci, când spălase picioarele lor şi luase mantiile Lui şi şedea, le zicea iarăşi: Înţelegeţi ce v-am făcut?
13Voi Mă chemaţi: Învăţătorul, şi Domnul; şi bine ziceţi, pentru că sunt.
14Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, am spălat picioarele voastre; şi voi datoraţi să spălaţi picioarele unii altora.
15Pentru că v-am dat un exemplu; ca, după cum v-am făcut Eu, şi voi să faceţi.
16Adevărat! Adevărat vă zic: nu este sclav, mai mare decât domnul lui; nici trimis, mai mare decât cel trimiţându-l.
17Dacă ştiţi acestea, sunteţi fericiţi dacă aveţi să le faceţi.
18Nu vorbesc despre voi toţi. Eu ştiu pe cine am ales; dar, ca Scriptura să fie împlinită, cel mestecând pâinea Mea, a ridicat călcâiul lui împotriva Mea.
19Vă spun chiar de acum, înainte de a se face; ca să credeţi când are să se facă, că Eu sunt.
20Adevărat! Adevărat vă zic: cel primind pe oricine am să trimit Eu, pe Mine Mă primeşte; iar cel primindu-Mă, Îl primeşte pe Cel trimiţându-Mă.
21Zicând acestea, Iesus s-a tulburat în spirit; şi a mărturisit, şi a zis: Adevărat! Adevărat vă zic: unu dintre voi Mă va trăda.
22Discipolii se uitau unii la alţii, fiind nedumeriţi despre cine zice.
23Unu dintre discipolii Lui, pe care l-a iubit Iesus, era aşezat la masă lângă sânul lui Iesus.
24Simon Petru i-a făcut deci semn acestuia, şi îi zice: spune-I! Cine este despre care zice?
25Iar acela, căzând pe pieptul lui Iesus, Îi zice: Doamne! Cine este?
26Iesus deci răspunde: Acela este, căruia Eu îi voi afunda bucăţica, şi i-o voi da. Afundând deci bucăţica, o ia şi o dă la Iuda al lui Simon Iscarioteanul.
27Şi după bucăţică, atunci a intrat Satan în acela. Iesus deci, îi zice: ceea ce faci, fă mai repede!
28Dar nimeni din cei ce şedeau la masă, n-a înţeles pentru ce îi zisese aceste vorbe.
29Pentru că unora le părea că deoarece Iuda avea punga, Iesus îi zice: cumpără cele de care avem nevoie pentru sărbătoare; sau, ca să dea ceva celor săraci.
30Primind deci acela bucăţica, îndată a ieşit. Era însă noapte.
31Când a ieşit deci, Iesus zice: acum a fost glorificat Fiul Omului, şi Dumnezeu a fost glorificat în El.
32Dacă Dumnezeu a fost glorificat în El, şi Dumnezeu Îl va glorifica în Sinea Lui; şi Îl va glorifica îndată.
33Copilaşi! Încă puţin sunt cu voi. Mă veţi căuta; şi, după cum am zis iudeilor, că unde merg Eu, voi nu puteţi veni, aşa vă zic şi vouă acum.
34Vă dau o poruncă nouă: „să vă iubiţi unii pe alţii, după cum v-am iubit Eu, ca şi voi să vă iubiţi unii pe alţii.
35Într-aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi discipolii Mei, dacă aveţi dragoste între voi.”
36Simon Petru Îi zice: Doamne! Unde mergi? Iesus a răspuns: unde merg, tu nu poţi urma acuma; dar vei urma mai târziu.
37Petru Îi zice: Doamne! De ce nu pot să Îţi urmez acum? Voi da sufletul pentru Tine.
38Iesus răspunde: vei da sufletul tău pentru Mine? Adevărat îţi zic: Nicidecum nu are să cânte un cocoş, până ce ai să Mă tăgăduieşti de trei ori.