📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Ioan – Capitolul 4
1Deci când a cunoscut Domnul, că fariseii au auzit, că Iesus face şi botează mai mulţi discipoli decât Ioan;
2deşi chiar Iesus nu boteza, ci discipolii Lui,
3a lăsat Iudeea, şi S-a dus iarăşi înspre Galileea.
4El trebuia însă să treacă prin Samaria.
5A venit deci într-o cetate a Samariei, zisă Sihar; aproape de domeniul pe care l-a dat Iacob lui Iosif, fiul lui.
6Iar acolo era izvorul lui Iacob. Iesus deci, ostenit de călătorie, şedea astfel la izvor. Era pe la ora a şasea.
7Vine o femeie din Samaria să scoată apă. Iesus i-a zis: dă-Mi să beau!
8Pentru că discipolii Lui plecaseră în cetate ca să cumpere hrană.
9Femeia cea samariteană, Îi zice deci: cum, Tu, iudeu fiind, ceri să bei de la mine; de la o femeie, samariteană fiind? Pentru că nu au legătură, iudei cu samariteni.
10Iesus a răspuns, şi i-a zis: dacă ştiai darul lui Dumnezeu, şi cine este Cel zicându-ţi: dă-Mi să beau; chiar tu cereai de la El, şi îţi dădea apă vie.
11Ea Îi zice: Doamne! nu ai nici măcar găleată, şi fântâna este adâncă. De unde ai deci apa cea vie?
12Eşti Tu oare mai mare decât tatăl nostru Iacob, care ne-a dat fântâna; şi el a băut din ea, şi fiii lui, şi turmele lui?
13Iesus a răspuns, şi i-a zis: oricine, bând din apa aceasta, va înseta iarăşi.
14Dar care are să bea din apa care Eu i-o voi da, nicidecum nu va înseta, în etern; ci, apa pe care i-o voi da, se va face în el un izvor de apă ţâşnitoare pentru viaţă eternă.
15Femeia a zis către El: Doamne! Dă-mi apa aceasta; ca să nu însetez, nici să vin aici să scot.
16El îi zice: mergi! Cheamă pe bărbatul tău, şi vino aici.
17Femeia a răspuns, şi I-a zis: nu am bărbat. Iesus îi zice: bine ai zis că nu ai bărbat.
18Pentru că cinci bărbaţi ai avut; şi cel pe care îl ai acum, nu este bărbatul tău. Adevărat ai zis aceasta.
19Femeia Îi zice: Doamne! Văd că Tu eşti profet.
20Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta; dar voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine.
21Iesus îi zice: crede-Mi, femeie! Vine o oră, când nu vă veţi închina nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.
22Voi vă închinaţi la ceea ce nu ştiţi; noi ne închinăm la ceea ce ştim, pentru că salvarea este din iudei.
23Dar vine o oră, şi acum este, când închinătorii cei adevăraţi se vor închina Tatălui în spirit şi adevăr; pentru că şi Tatăl caută pe cei închinându-se la El, ca aceştia.
24Dumnezeu este spirit, şi cei închinându-se la El, trebuie să se închine în spirit şi adevăr.
25Femeia I-a zis: ştiu că vine Mesia, Cel zis Christos; când are să vină Acela, ne va vesti toate.
26Iesus îi zice: Eu sunt, Cel vorbind cu tine!
27Şi atunci, au venit discipolii Lui; şi se mirau că vorbeşte cu o femeie. Totuşi, nici unu nu a zis: ce cauţi? Sau: de ce vorbeşti cu ea?
28Femeia a lăsat deci vasul ei; şi s-a dus în cetate, şi zice oamenilor:
29Veniţi de vedeţi un om, care mi-a spus toate cele ce am făcut; nu cumva Acesta este Christosul?
30Ei au ieşit din cetate, şi veneau către El.
31Între timp, discipolii Îl îndemnau, zicând: Rabi! Mănâncă!
32Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi.
33Discipolii ziceau deci unii către alţii: oare nu I-a adus cineva să mănânce?
34Iesus le-a zis: mâncarea Mea este ca să fac voinţa Celui trimiţându-Mă, şi să îndeplinesc lucrarea Lui.
35Nu ziceţi voi, că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată! Vă zic: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi câmpiile, căci sunt deja albe pentru seceriş.
36Cel secerând, primeşte plată, şi strânge rod pentru viaţă eternă; ca să se bucure împreună cel semănând şi cel secerând.
37Pentru că în aceasta este cuvântul adevărat: „altul este cel semănând, şi altul cel secerând.”
38Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi nu aţi ostenit; alţii au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.
39Iar din cetatea aceea, mulţi samariteni au crezut în El prin cuvântul femeii mărturisind că: „mi-a spus toate cele ce am făcut.”
40Venind deci la El, samaritenii Îl rugau să rămână la ei; şi a rămas acolo două zile.
41Şi mult mai mulţi au crezut prin cuvântul Lui.
42Şi ziceau femeii: nu mai credem prin vorbirea ta; căci chiar noi am auzit, şi ştim că Acesta este cu adevărat: Salvatorul lumii, Christosul.
43Iar după cele două zile a ieşit de acolo înspre Galileea.
44Pentru că Însuşi Iesus mărturisea că un profet nu are onoare în patria lui.
45Când a venit deci în Galileea, L-au primit galileeni; văzând toate câte a făcut în Ierusalim la sărbătoare; pentru că şi ei veniseră la sărbătoare.
46A venit deci iarăşi în Cana Galileei; unde făcuse apa vin. Şi era un funcţionar regal, al cărui fiu era bolnav în Capernaum.
47Acesta, auzind că Iesus sosise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El, şi Îl ruga ca să coboare şi să vindece pe fiul lui; pentru că urma să moară.
48A zis deci Iesus către el: dacă nu vedeţi semne şi minuni, nicidecum nu aveţi să credeţi.
49Funcţionarul regal zice către El: Doamne! Coboară înainte de a muri copilul meu.
50Iesus îi zice: du-te! Fiul tău vieţuieşte. Omul a crezut cuvântului pe care i l-a zis Iesus, şi a plecat.
51Dar coborând, deja sclavii lui l-au întâmpinat zicând: Băiatul tău vieţuieşte.
52I-a întrebat deci, de ora în care a avut o stare mai bună. Ei i-au zis deci: Ieri, la a şaptea oră, l-a lăsat febra.
53Tatăl a cunoscut deci, că la ora aceea, în care Iesus i-a zis: Fiul tău vieţuieşte. Şi a crezut, el şi casa lui întreagă.
54Iar acest al doilea semn, l-a făcut iarăşi Iesus; venind din Iudeea în Galileea.