📖 Biblie Online (SCC)

1Deci şi cel dintâi, avea reguli de serviciu şi sfântul locaş pământesc.

2Pentru că a fost construit un cort, cel dintâi, care este zis Sfânta, în care erau lampadarul, şi masa, şi pâinile pentru punerea înainte;

3iar după perdeaua a doua, un cort, cel zis Sfânta Sfintelor;

4având o tămâietoare de aur pentru tămâiere, şi chivotul legământului acoperit peste tot cu aur, în care era vasul de aur având: mana şi toiagul cel înmugurit al lui Aaron şi tablele legământului.

5Iar deasupra lui erau heruvimii gloriei, umbrind scaunul îndurării. Despre acestea nu este acum de vorbit amănunţit.

6Iar acestea fiind astfel construite, preoţii intră totdeauna în cortul dintâi săvârşind serviciile.

7Dar în al doilea intră numai marele preot, odată pe an; nu fără sânge, pe care îl aduce pentru sine şi pentru păcatele din neştiinţă ale poporului.

8Spiritul Sfânt arătând clar aceasta; anume că încă nu a fost arătată calea către Sfânta Sfintelor, având încă existenţă: întâiul cort;

9care este o asemănare pentru o anumită perioadă; potrivit căruia sunt aduse şi daruri şi jertfe, ele neputând desăvârşi pe închinător, referitor la conştiinţă,

10constând numai în mâncări şi băuturi şi diferite scufundări, adică reguli ale cărnii impuse până la un timp de îndreptare.

11Dar Christos, venit ca mare preot al bunurilor viitoare, prin cortul mai mare şi mai perfect; nefăcut de mâini, adică nefiind din creaţia aceasta,

12şi nu prin sânge de ţapi şi de viţei, ci prin sângele Lui; a intrat odată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, obţinând o răscumpărare eternă.

13Pentru că, dacă sângele ţapilor şi al taurilor, şi cenuşa unei juninci, stropind pe cei întinaţi, îi sfinţeşte pentru curăţirea cărnii;

14cu cât mai mult sângele lui Christos, care prin Spirit etern S-a oferit pe Sine jertfă fără cusur lui: Dumnezeu; va curăţi conştiinţa noastră de fapte moarte, ca să facem serviciu sacru unui Dumnezeu viu.

15Şi de aceea este El mijlocitor al unui legământ nou; pentru ca, murind pentru răscumpărare din călcările de sub legământul dintâi, cei chemaţi să primească promisiunea moştenirii eterne.

16Pentru că unde este un legământ este necesară moartea făcătorului de legământ.

17Pentru că un legământ este valabil după moarte, întrucât nu este tare atunci când vieţuieşte cel făcând legământul.

18De aceea nici cel dintâi nu a fost inaugurat fără sânge.

19Pentru că, fiecare poruncă potrivit legii, fiind rostită de Moise către tot poporul; luând sângele viţeilor şi al ţapilor, cu apă şi lână stacojie şi isop, a stropit cartea şi tot poporul,

20zicând: Acesta este sângele legământului pe care l-a poruncit Dumnezeu pentru voi.

21De asemenea, a stropit cu sânge şi cortul şi vasele pentru serviciu.

22Şi după lege, aproape toate sunt curăţite cu sânge; şi fără vărsare de sânge nu se face iertare.

23Era deci necesar ca imaginile celor din ceruri să fie curăţite prin acestea; dar cele cereşti, prin jertfe mai bune decât acestea.

24Pentru că Christos nu a intrat în locuri sfinte făcute de mâini, adică în imagini ale celor adevărate; ci chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea feţei lui Dumnezeu.

25Nici ca să Se aducă jertfă pe Sine de multe ori, precum marele preot intră în fiecare an în Sfânta Sfintelor prin sânge străin;

26fiindcă atunci El trebuia să sufere deseori de la întemeierea lumii. Dar acum, la sfârşitul epocii, S-a arătat odată, pentru înlăturarea păcatului prin jertfa Lui.

27Şi după cum oamenilor le este rânduit să moară odată, iar după aceasta este o judecată;

28aşa şi Christos, fiind jertfit o singură dată ca să poarte păcatele multora; Se va arăta a doua oară, fără legătură cu păcatele, la cei aşteptându-L pentru salvare.