📖 Biblie Online (SCC)

1Să ne temem deci, nu cumva rămânând promisiunea intrării în odihna Lui, să i se pară cuiva dintre voi că a rămas în urmă.

2Pentru că şi noi am fost binevestiţi după cum au fost şi aceia; dar cuvântul auzirii nu a folosit la aceia, nefiind amestecat cu credinţă în cei auzind.

3Pentru că noi, cei crezând, intrăm în odihnă, după cum a zis: „am jurat în mânia mea: Ei nu vor intra în odihna Mea”; deşi lucrările au fost făcute de la întemeierea lumii.

4Pentru că a zis undeva astfel despre ziua a şaptea: „şi Dumnezeu S-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui.”

5Şi în locul acesta, iarăşi: „ei nu vor intra în odihna Mea.”

6Deci, pentru că rămâne să intre unii în ea, şi cei dintâi binevestiţi nu au intrat din cauza neascultării;

7hotăreşte iarăşi o zi, un astăzi; zicând în David, după atâta timp: „astăzi, dacă auziţi vocea Lui, nu împietriţi inimile voastre.”

8Pentru că, dacă Iosua le dădea odihna, nu vorbea El după aceea despre altă zi.

9Aşadar, rămâne o odihnă sabatică pentru poporul lui Dumnezeu.

10Pentru că, cel intrând în odihna Lui, s-a odihnit şi el de lucrările lui; precum Dumnezeu de ale Lui.

11Să ne străduim deci să intrăm în odihna aceea, pentru ca să nu cadă cineva în acelaşi exemplu de neascultare.

12Deoarece cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, şi mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunzând până la despărţirea: sufletului şi a spiritului, a încheieturilor şi a măduvei; şi este judecător critic al gândurilor şi al intenţiilor inimii.

13Şi nu este vreo creaţie nevăzută înaintea Lui; ci, toate sunt goale şi expuse înaintea ochilor Lui, către care dăm socoteala.

14Având deci un important mare preot, străbătând cerurile, pe Iesus, Fiul lui Dumnezeu; să ţinem tare mărturisirea.

15Pentru că nu avem un mare preot neputând suferi împreună cu slăbiciunile noastre; ci, Unu încercat în toate asemenea ca noi, dar fără păcat.

16Să ne apropiem deci cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim milă şi să găsim har, pentru ajutor la timpul potrivit.