📖 Biblie Online (SCC)

Capitole:

Isaia – Capitolul 5

1Voi cânta Preaiubitului meu, cântarea Preaiubitului meu despre via Lui. Preaiubitul meu avea o vie, pe o câmpie foarte mănoasă.
2I-a săpat pământul, l-a curăţit de pietre, şi a sădit în el viţele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, şi a săpat şi un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici.
3Acum dar, zice Domnul locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi voi între Mine şi via Mea!
4Ce aş mai fi putut face viei Mele, şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă aşteptam să facă struguri buni?
5Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare;
6o voi pustii; nu va mai fi curăţită, nici săpată, spini şi mărăcini vor creşte în ea! Voi porunci şi norilor, să nu mai ploaie peste ea.
7Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sunt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată, şi când colo, iată sânge vărsat! Se aştepta la dreptate, şi când colo, iată strigăte de apăsare!
8Vai de cei ce înşiră casă lângă casă şi lipesc ogor lângă ogor, până nu mai rămâne loc, şi locuiesc în mijlocul ţării!
9Iată ce mi-a descoperit Domnul oştirilor: Hotărât, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari şi frumoase nu vor mai fi locuite.
10Chiar zece pogoane de vie nu vor da decât un bat, şi un omer de sămânţă nu va da decât o efă.
11Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi ameţitoare, şi şed până târziu noaptea şi se înfierbântă de vin!
12Harfa şi alăuta, timpana, flautul şi vinul le înveselesc ospeţele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, şi nu văd lucrul mâinilor Lui.
13De aceea poporul meu va fi dus pe neaşteptate în robie; boierimea lui va muri de foame, şi gloata lui se va usca de sete.
14De aceea îşi şi deschide locuinţa morţilor gura, şi îşi lărgeşte peste măsură gâtlejul, ca să se pogoare în ea măreţia şi bogăţia Sionului, cu toată mulţimea lui gălăgioasă şi veselă.
15Şi astfel, cei mici vor fi doborâţi, cei mari vor fi smeriţi, şi privirile trufaşe vor fi plecate.
16Dar Domnul oştirilor va fi înălţat prin judecată, şi Dumnezeul cel sfânt va fi sfinţit prin dreptate.
17Acolo vor paşte mieii ca pe imaşul lor, şi păstori pribegi vor mânca moşiile prăpădite ale bogaţilor.
18Vai de cei ce trag după ei nelegiuirea cu funiile minciunii, şi păcatul, cu şleaurile unei căruţe,
19şi zic: Să-Şi grăbească, să-Şi facă iute lucrarea, ca s-o vedem! Să vină odată hotărârea Sfântului lui Israel şi să se aducă la îndeplinire, ca s-o cunoaştem!
20Vai de cei ce numesc răul bine, şi binele rău, care spun că întunericul este lumină, şi lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă, şi dulceaţa în loc de amărăciune!
21Vai de cei ce se socotesc înţelepţi, şi se cred pricepuţi!
22Vai de cei tari când este vorba de băut vin, şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari;
23care scot cu faţa curată pe cel vinovat, pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi!
24De aceea, cum mistuie o limbă de foc miriştea, şi cum arde flacăra iarba uscată, tot aşa: ca putregaiul le va fi rădăcina lor, şi floarea li se va risipi în vânt ca ţărâna, căci au nesocotit legea Domnului oştirilor, şi au dispreţuit cuvântul Sfântului lui Israel.
25De aceea Se şi aprinde Domnul de mânie împotriva poporului Său, Îşi întinde mâna împotriva lui, şi-l loveşte de se zguduie munţii, şi trupurile moarte stau ca noroiul în mijlocul uliţelor. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, şi mâna Lui este încă întinsă.
26El ridică un steag popoarelor îndepărtate, şi le fluieră de la un capăt al pământului: şi iată-le, vin repede şi uşor.
27Nici unul nu este obosit, nici unul nu şovăie de oboseală, nici unul nu dormitează, nici nu doarme; nici unuia nu i se descinge brâul de la mijloc, nici nu i se rupe cureaua de la încălţăminte.
28Săgeţile lor sunt ascuţite, şi toate arcurile încordate; copitele cailor lor parcă sunt cremene, şi roţile carelor lor parcă sunt un vârtej.
29Răcnesc ca nişte lei, mugesc ca nişte pui de lei; sforăie şi apucă prada, o iau cu ei, şi nimeni nu vine în ajutor.
30În ziua aceea, va fi asupra lui Iuda un muget, ca mugetul unei furtuni pe mare; uitându-se la pământ, nu vor vedea decât întuneric şi strâmtorare, iar lumina se va întuneca în norii lui.