📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
Geneza – Capitolul 32
1Iacob şi-a văzut de drum; şi l-au întâlnit îngerii lui Dumnezeu.
2Când i-a văzut, Iacob a zis: Aceasta este tabăra lui Dumnezeu! De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabără îndoită).
3Iacob a trimis înainte nişte soli la fratele său Esau, în ţara Seir, în ţinutul lui Edom.
4El le-a dat porunca următoare: Iată ce să spuneţi domnului meu Esau: Aşa vorbeşte robul tău Iacob: Am locuit la Laban, şi am rămas la el până acum;
5am boi, măgari, oi, robi şi roabe, şi trimit să dea de ştire lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere înaintea ta.
6Solii s-au întors înapoi la Iacob, şi au zis: Ne-am dus la fratele tău Esau; şi el vine înaintea ta, cu patru sute de oameni.
7Iacob s-a înspăimântat foarte mult, şi l-a apucat groaza. A împărţit în două tabere oamenii pe care-i avea cu el, oile, boii şi cămilele,
8şi a zis: Dacă vine Esau împotriva uneia din tabere şi o bate, tabăra care va rămâne, va putea să scape.
9Iacob a zis: Dumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu Doamne, care mi-ai zis: Întoarce-te în ţara ta şi în locul tău de naştere, şi voi îngriji ca să-ţi meargă bine!
10Eu sunt prea mic pentru toate îndurările şi pentru toată credincioşia, pe care ai arătat-o faţă de robul Tău; căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu, şi iată că acum fac două tabere.
11Izbăveşte-mă, Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină şi să mă lovească, pe mine, pe mame şi pe copii.
12Şi Tu ai zis: Eu voi îngriji ca să-ţi meargă bine, şi-ţi voi face sămânţa ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.
13Iacob a petrecut noaptea în locul acela. A luat din ce mai avea cu el, şi a pus de-o parte, ca dar pentru fratele său Esau:
14două sute de capre şi douăzeci de ţapi, două sute de oi şi două zeci de berbeci,
15treizeci de cămile alăptătoare cu mânjii lor, patruzeci de vaci şi zece tauri, douăzeci de măgăriţe şi zece măgăruşi.
16Le-a dat robilor săi, turmă cu turmă deosebit, şi a poruncit robilor săi: Treceţi înaintea mea, şi lăsaţi o depărtare între fiecare turmă.
17A dat celui dintâi porunca următoare: Când te va întâlni fratele meu Esau, şi te va întreba: Al cui eşti? Unde te duci? Şi a cui este turma aceasta dinaintea ta?
18să răspunzi: A robului tău Iacob; ea este un dar, trimis domnului meu Esau; şi el însuşi vine în urma noastră.
19A dat aceeaşi poruncă celui de al doilea, celui de al treilea, şi tuturor celor ce mânau turmele: Aşa să vorbiţi domnului meu Esau, când îl veţi întâlni.
20Să spuneţi: Iată, robul tău Iacob vine şi el după noi. Căci îşi zicea el: Îl voi potoli cu darul acesta, care merge înaintea mea; în urmă îl voi vedea faţă în faţă, şi poate că mă va primi cu bunăvoinţă.
21Astfel darul a trecut înainte, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea.
22Tot în noaptea aceea s-a sculat, a luat pe cele două neveste ale lui, pe cele două roabe, şi pe cei unsprezece copii ai lui, şi a trecut vadul Iabocului.
23I-a luat, i-a trecut pârâul, şi a trecut tot ce avea.
24Iacob însă a rămas singur. Atunci un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor.
25Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, aşa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacob, pe când se lupta cu el.
26Omul acela a zis: Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile. Dar Iacob a răspuns: Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.
27Omul acela i-a zis: Cum îţi este numele? Iacob, a răspuns el.
28Apoi a zis: Numele tău nu va mai fi Iacob, ci te vei chema Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu); căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni, şi ai fost biruitor.
29Iacob l-a întrebat: Spune-mi, Te rog, numele Tău. El a răspuns: Pentru ce Îmi ceri numele? Şi l-a binecuvântat acolo.
30Iacob a pus locului aceluia numele Peniel (Faţa lui Dumnezeu); căci, a zis el, am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă, şi totuşi am scăpat cu viaţă.
31Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacob şchiopăta din coapsă.
32Iată de ce, până în ziua de azi, Israeliţii nu mănâncă vâna de la încheietura coapsei; căci Dumnezeu a lovit pe Iacob la încheietura coapsei în vână.