📖 Biblie Online (SCC)

1Aş dori să suportaţi puţin de la mine ceva mică nebunie! Dar voi chiar mă suportaţi!

2Că sunt zelos pentru voi, cu un zel al lui Dumnezeu; fiindcă v-am logodit cu un bărbat, pentru a prezenta lui Christos: o fecioară curată.

3Dar mă tem ca nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva prin viclenia lui; să fie stricate minţile voastre de la sinceritatea şi curăţenia care sunt în Christos.

4Pentru că, într-adevăr, dacă cel venit predică: un alt Iesus pe care noi nu L-am predicat, sau primiţi: un al Spirit pe care nu L-aţi primit, sau o altă evanghelie pe care nu aţi primit-o; voi bine îl suportaţi.

5Deorece consider că eu nu sunt cu nimic mai prejos decât apostolii cei mai de seamă.

6Dar chiar dacă sunt slab în cuvântare, însă nu în cunoştinţă; ci, în orice fel, arătându-ne în toate către voi.

7Sau am făcut vreun păcat smerindu-mă, ca voi să fiţi înălţaţi; pentru că v-am evanghelizat în dar Evanghelia lui Dumnezeu?

8Am jefuit alte adunări, primind provizii, pentru a fi în serviciul vostru?

9Şi, fiind prezent la voi, şi fiind lipsit, nu am împovărat pe nici unu; pentru că fraţii veniţi din Macedonia, au umplut lipsa mea. Şi în toate m-am ferit şi mă voi feri să vă fiu o povară.

10În mine este un adevăr al lui Christos: Lauda aceasta nu va fi amuţită în mine în ţinuturile Ahaiei.

11De ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu ştie!

12Dar ceea ce fac, voi face şi ca să tai ocazia celor vrând o ocazie; ca, în ceea ce se laudă, să fie găsiţi aşa cum suntem noi.

13Pentru că cei ca aceştia sunt: apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, transformaţi în „apostoli ai lui Christos”.

14Şi nu este o minune, pentru că însuşi Satan se transformă într-un înger de lumină.

15Deci nu este mare lucru dacă şi servii lui se transformă ca să fie servitori ai dreptăţii; sfârşitul cărora va fi după faptele lor.

16Iarăşi zic: să nu mă considere cineva că sunt fără minte; iar dacă nu, primiţi-mă şi dacă sunt ca un nebun, ca să mă laud şi eu puţin.

17Ceea ce vorbesc, eu nu vorbesc potrivit Domnului, ci ca într-o nebunie în situaţia aceasta de lăudare.

18Deoarece mulţi se laudă potrivit cărnii, am să mă laud şi eu.

19Pentru că voi suportaţi cu plăcere pe cei fără minte; voi fiind înţelepţi.

20Fiindcă voi suportaţi; dacă cineva vă face sclavi, dacă cineva vă mănâncă ceva, dacă cineva vă ia ceva, dacă cineva se înalţă, dacă cineva vă loveşte peste faţă.

21Spre dezonoare spun; ca şi cum noi am fost slabi. Dar în ceea ce îndrăzneşte cineva; în nebunie spun; îndrăznesc şi eu.

22Sunt ei evrei? Şi eu! Sunt ei israeliţi? Şi eu! Sunt ei o sămânţă a lui Abraam? Şi eu!

23Sunt ei servitori ai lui Christos? Vorbesc ca fiind nebun! Eu sunt mai mult! În osteneli, mai mult; în închisori, mai mult; în bătăi, peste măsură; aproape mort, de multe ori;

24de cinci ori am primit patruzeci de lovituri fără una;

25de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost lovit cu pietre; de trei ori am naufragiat; o noapte şi o zi le-am făcut în largul mării;

26în călătorii, de multe ori; în pericole pe râuri; în pericole de tâlhari; în pericole de la neamul meu; în pericole de la naţiuni; în pericole în cetate; în pericole în deşert; în pericole pe mare; în pericole între fraţi mincinoşi;

27în osteaneală şi în trudă; în vegheri, de multe ori; în foame şi sete; în posturi, de multe ori; în frig şi goliciune.

28Pe lângă cele de afară, este ceea ce apasă asupra mea zilnic: grija pentru toate adunările.

29Cine este slab, şi eu nu sunt slab? Cine este poticnit, şi eu nu ard?

30Dacă trebuie să mă laud, mă voi lăuda cu cele ale slăbiciunii mele.

31Dumnezeu şi Tată al Domnului Iesus, Cel fiind binecuvântat în epoci; ştie că nu mint.

32În Damasc, guvernatorul regelui Aretas, păzea cetatea damascienilor, vrând să mă prindă.

33Dar am fost lăsat jos printr-o fereastră, într-un coş, prin zid; şi am fugit afară din mâinile lui.