📖 Biblie Online (SCC)

1Pavel, apostol al lui Christos Iesus, printr-o voinţă a unui Dumnezeu, şi fratele Timotei; către adunarea lui Dumnezeu cea fiind în Corint, împreună cu toţi sfinţii cei fiind în Ahaia întreagă:

2Har vouă şi pace de la un Dumnezeu-Tată al nostru, şi de la un Domn-Iesus Christos.

3Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tată al Domnului nostru Iesus Christos; Tatăl îndurărilor şi Dumnezeu al oricărei mângâieri;

4Cel mângâindu-ne în tot necazul nostru, pentru a putea noi mângâia pe cei ce sunt în orice necaz, prin mângâierea cu care noi suntem mângâiaţi de Dumnezeu.

5Pentru că, după cum sporesc în noi suferinţele pentru Christos, aşa sporeşte şi mângâierea noastră prin Christos.

6Dar, dacă suntem în necaz, este pentru mângâierea şi salvarea voastră; dacă suntem mângâiaţi, este pentru mângâierea voastră cea lucrând printr-o răbdare a aceloraşi suferinţe pe care le suferim şi noi.

7Şi speranţa noastră pentru voi este sigură; ştiind că, precum sunteţi părtaşi ai suferinţelor, aşa sunteţi şi ai mângâierii.

8Pentru că nu vrem să nu cunoaşteţi fraţilor, despre necazul nostru cel făcându-se în Asia, că am fost tare apăsaţi, peste putere; încât să disperăm chiar de a mai vieţui.

9Dar noi avem în noi sentinţa morţii; ca să nu fim încrezuţi în noi, ci în Dumnezeu Cel înviind morţii;

10care dintr-o aşa mare moarte ne-a izbăvit şi ne va izbăvi, în care sperăm că ne va mai izbăvi încă;

11colaborând şi voi cu rugăciunile pentru noi; astfel ca, pentru darul harului dat nouă prin multe persoane, să mulţumiţi prin mulţi pentru noi.

12Pentru că lauda noastră este aceasta: mărturia conştiinţei noastre că ne-am comportat în lume; dar mai ales faţă de voi; într-o sfinţenie şi o sinceritate de la Dumnezeu, şi nu cu o înţelepciune carnală, ci într-un har al lui Dumnezeu.

13Pentru că nu scriem altele decât cele ce citiţi şi recunoaşteţi; sper însă că veţi recunoaşte până la sfârşit,

14după cum ne-aţi şi recunoscut în parte că suntem o laudă a voastră, aşa cum şi voi sunteţi a noastră în ziua Domnului Iesus.

15Şi cu încrederea aceasta am vrut înainte să vin la voi, ca să aveţi al doilea har;

16şi să trec pe la voi spre Macedonia, şi iarăşi din Macedonia să vin la voi şi să fiu petrecut de voi spre Iudeea.

17Vrând deci aceasta, am lucrat cumva cu uşurătate? Sau cele pe care le hotărăsc, le hotărăsc potrivit cărnii; pentru ca în mine să fie Da-ul: da şi Nu-ul: nu?

18Dar credibil este Dumnezeu că, faţă de voi, cuvântarea noastră nu este da şi nu.

19Pentru că Fiul lui Dumnezeu, Christos Iesus, Cel predicat între voi prin noi; prin mine şi Silvan şi Timotei; nu a fost făcut un Da şi Nu, ci a fost un Da, făcut în El.

20Pentru că, oricâte promisiuni sunt ale lui Dumnezeu, în El sunt acel Da; de aceea prin El este şi acel Amen către Dumnezeu spre glorie prin voi.

21Iar Cel confirmându-ne împreună cu voi în Christos, şi ungându-ne, este un Dumnezeu;

22Cel şi sigilându-ne şi dând arvuna Spiritului în inimile noastre.

23Iar eu chem pe Dumnezeu: martor pentru sufletul meu, că pentru a vă cruţa nu am venit încă în Corint.

24Nu că domnim peste credinţa voastră; ci, suntem colaboratori cu voi ai bucuriei voastre, pentru că staţi prin credinţă.