📖 Biblie Online (SCC)

1Pentru că legea, având o umbră a bunurilor viitoare, nu însăşi întruchiparea lucrurilor; nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe pe care le aduc în continuare în fiecare an; să desăvârşească pe cei apropiindu-se.

2Pentru că, nu încetau ele să fie aduse din cauză că cei servind, odată curăţiţi, nu mai aveau nici o conştiinţă de păcate?

3Dar în ele este o amintire de păcate în fiecare an;

4pentru că este imposibil ca sânge de tauri şi de ţapi să înlăture păcate.

5De aceea, intrând în lume, El zice: „Tu nu ai vrut jertfă şi dar, ci Mi-ai pregătit un corp;

6arderi de tot şi sacrificii pentru păcat nu Ţi-au plăcut.

7Atunci am zis: iată! Eu vin! În sulul cărţii a fost scris despre Mine; ca să fac voinţa Ta, Dumnezeule!”

8Zicând mai sus: „Tu nu ai vrut nici nu Ţi-au plăcut arderi de tot şi daruri şi jertfe pentru păcat”; care sunt aduse potrivit legii.

9Atunci a zis: „iată! Eu vin să fac voinţa Ta, Dumnezeule!” Adică El desfiinţează ce este întâi, ca să statornicească ce este al doilea.

10În această voinţă suntem noi sfinţiţi, prin jertfirea: corpului lui Iesus Christos, odată pentru totdeauna.

11Şi într-adevăr, orice preot stă zilnic servind public, şi aducând aceleaşi jertfe, de multe ori; care niciodată nu pot înlătura păcate.

12Dar Acesta, aducând o singură jertfă pentru păcate, S-a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu;

13de acum aşteptând până ce duşmanii Lui au să fie puşi scăunel al picioarelor Lui.

14Pentru că, printr-o singură jertfă a făcut perfecţi pentru totdeauna pe cei sfinţiţi.

15Dar şi Spiritul Cel Sfânt ne mărturiseşte; pentru că, după ce a zis:

16Acesta este legământul pe care îl voi încheia cu ei după zilele acelea; Iehova zice apoi: „Voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scris în mintea lor;

17şi, nicidecum nu Îmi voi aminti de păcatele lor şi de nelegiuirile lor.

18Iar unde este iertare de acestea, nu mai este jertfă pentru păcat.

19Având deci, fraţilor, îndrăzneală pentru intrarea în Sfânta Sfintelor, prin sângele lui Iesus,

20pe o cale nouă şi vie pe care a inagurat-o pentru noi prin perdea, adică prin corpul Lui,

21şi având un mare preot peste casa lui Dumnezeu;

22să ne apropiem cu inimă adevărată, în deplină siguranţă a credinţei, având inimile stropite de o conştiinţă rea, şi spălaţi la corp cu apă curată.

23Să ţinem cu tărie mărturisirea speranţei neclintită, deoarece credibil este Cel promiţând;

24şi să veghem unii asupra altora pentru a ne stimula la dragoste şi la fapte bune,

25nepărăsind adunarea noastră, după cum le este obicei unora; ci, încurajându-ne, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi apropiindu-se ziua.

26Pentru că, păcătuind noi în mod intenţionat după ce am primit cunoştinţa exactă a adevărului; nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate;

27ci, o aşteptare înfricoşătoare a unei judecăţi, ci a unei indignări de foc urmând să mistuie pe împotrivitori.

28Respingând cineva o lege a lui Moise, moare fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori.

29De cât mai aspră pedeapsă vi se pare că va fi considerat vrednic cel călcând în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, şi considerând spurcat sângele prin care a fost sfinţit, şi insultând Spiritul harului?

30Pentru că Îl ştim pe Cel zicând: „răzbunarea este a Mea, zice Iehova. Eu voi răsplăti!” Şi iarăşi: „Iehova va judeca pe poporul Lui!”

31Este înfricoşător să cazi în mâinile unui Dumnezeu viu!

32Amintiţi-vă însă de zilele de mai înainte, în care luminându-vă, aţi răbdat multă luptă de suferinţe;

33pe de o parte fiind puşi ca într-un teatru prin defăimări şi necazuri, şi pe de alta făcându-vă părtaşi ai celor trecând prin astfel de împrejurări.

34Pentru că aţi şi compătimit cu cei legaţi şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre; cunoscând că voi aveţi o avere mai bună, şi rămânând.

35Nu lepădaţi deci încrederea voastră, care are mare răsplătire.

36Pentru că aveţi nevoie de răbdare; ca, făcând voinţa lui Dumnezeu, să primiţi promisiunea.

37Pentru că încă puţin, tare puţin, şi Cel venind va sosi şi nu va întârzia.

38Iar cel drept al Meu va trăi din credinţă; dar, dacă are să dea înapoi, sufletul Meu nu are bună plăcere în el.

39Dar voi nu sunteţi de felul unuia dând înapoi spre pierzare; ci de felul unuia având credinţă pentru păstrarea sufeltului.