📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Apocalipsa – Capitolul 7
1După aceasta am văzut patru îngeri stând pe cele patru colţuri ale pământului, ţinând cele patru vânturi ale pământului; ca să nu sufle vânt pe pământ, nici pe mare, nici peste vreun copac.
2Şi am văzut alt înger, suindu-se de la răsărit de soare, având sigiliul lui Dumnezeu vieţuind; şi a strigat cu voce mare către cei patru îngeri, cărora li s-a dat să vatăme pământul şi marea,
3Şi am auzit numărul celor sigilaţi: o sută patruzeci şi patru de mii; sigilaţi din fiecare trib al lui Israel.
4Şi am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiţi: o sută patru zeci şi patru de mii, din toate seminţiile fiilor lui Israel.
5Din tribul lui Iuda, douăsprezece mii de sigilaţi; din tribul lui Ruben, douăsprezece mii; din tribul lui Gad, douăsprezece mii;
6din tribul lui Aşer, douăsprezece mii; din tribul lui Neftali, douăsprezece mii; din tribul lui Manase, douăsprezece mii;
7din tribul lui Simeon, douăsprezece mii; din tribul lui Levi, douăsprezece mii; din tribul lui Isahar, douăsprezece mii;
8din tribul lui Zabulon, douăsprezece mii; din tribul lui Iosif, douăsprezece mii; din tribul lui Beniamin, douăsprezece mii de sigilaţi.
9După acestea am văzut: Şi iată! O mulţime mare, pe care nici unu nu o poate număra, din orice naţiune şi triburi şi popoare şi limbi; stând înaintea tronului şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în veşminte albe şi cu ramuri de palmier în mâinile lor.
10Şi ei strigă cu voce mare, zicând: „salvarea este a Dumnezeului nostru Cel şezând pe tron, şi a Mielului.”
11Şi toţi îngerii stăteau împrejurul tronului şi al bătrânilor şi al celor patru vieţuitoare. Şi au căzut înaintea tronului, pe feţele lor; şi s-au închinat lui Dumnezeu,
12zicând: „amen! Binecuvântarea, şi gloria, şi înţelepciunea, şi mulţumirea, şi onoarea, şi puterea, şi tăria, fie-I Dumnezeului nostru, în epocile epocilor. Amen.”
13Şi unu dintre cei bătrâni a răspuns, zicându-mi: „Aceştia, cei îmbrăcaţi în veşmintele cele albe; cine sunt, şi de unde vin?”
14Şi i-am zis: Domnul meu, tu şti. Şi mi-a zis: „Aceştia sunt cei veniţi din necazul cel mare; şi ei au spălat veşmântele lor, şi le-au albit în sângele Mielului.
15De aceea sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu, şi Îi servesc zi şi noapte în templul Lui; şi Cel şezând pe tron, va întinde cortul peste ei.
16Nu vor mai flămânzi, nici nu vor mai înseta, nici nu are să îi mai dogorească soarele, nici vreo arşiţă;
17pentru că Mielul Cel din mijlocul tronului, îi va păstori şi îi va duce la izvoarele apelor vieţii; şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.”