📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Apocalipsa – Capitolul 5
1Şi am văzut în mâna dreaptă a Celui şezând pe tron un sul, scrisă pe dinăuntru şi pe dinafară, sigilată cu şapte sigilii.
2Şi am văzut un înger tare anunţând cu voce mare: cine este vrednic să deschidă sulul, şi să desfacă sigilile lui?
3Şi nici unu din cer, nici de pe pământ, nici de sub pământ, nu putea deschide sulul, nici să se uite în el.
4Şi eu am plâns mult, pentru că nici unu nu a fost găsit vrednic să deschidă sulul, nici să se uite în el.
5Şi unu dintre bătrâni, îmi zice: nu plânge! Iată! Leul din tribul lui Iuda, rădăcina lui David; a învins, ca să deschidă sulul, şi cele şapte sigilii ale ei.
6Şi am văzut în mijlocul tronului şi al celor patru vieţuitoare, şi în mijlocul bătrânilor, un Miel, stând ca junghiat; având şapte coarne şi şapte ochi, care sunt cele şapte Spirite ale lui Dumnezeu, trimise spre tot pământul.
7Şi El a venit şi a luat sulul din mâna dreaptă a Celui şezând pe tron.
8Şi când a luat sulul, cele patru vieţuitoare şi cei douăzeci şi patru de bătrâni s-au proşternut înaintea Mielului; având fiecare o harfă şi cupe de aur pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinţilor.
9Şi ei cântau un cântec nou, zicând: „vrednic eşti să iei sulul, şi să deschizi sigiliile lui; pentru că ai fost înjunghiat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, prin sângele Tău; din orice trib, şi limbă şi popor şi naţiune;
10şi i-ai făcut un Regat şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor domni ca regi peste pământ.”
11Şi am văzut şi am auzit voce de îngeri mulţi, împrejurul tronului, şi al vieţuitoarelor, şi al bătrânilor; şi numărul lor era de zeci de mii de zeci de mii, şi mii de mii,
12zicând cu voce mare: „vrednic este Mielul Cel junghiat să primească puterea, şi bogăţii, şi înţelepciune, şi tărie, şi onoare, şi glorie, şi binecuvântare.”
13Şi orice creatură care este în cer, şi pe pământ, şi sub pământ, şi pe mare, şi pe toate cele din ele, le-am auzit zicând: „Celui şezând pe tron, şi Mielului; să fie binecuvântarea, şi onoarea, şi gloria, şi puterea, în epocile epocilor.”
14Şi cele patru vieţuitoare ziceau: Amen! Şi bătrânii s-au proşternut, şi s-au închinat.