📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Apocalipsa – Capitolul 16
1Şi am văzut o voce mare din templu, zicând celor şapte îngeri: Mergeţi şi vărsaţi pe pământ cele şapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu.
2Şi cel dintâi s-a dus, şi a vărsat cupa lui pe pământ; şi s-a făcut o ulceraţie rea şi de nevindecat peste oamenii cei având semnul fiarei, şi peste cei închinându-se imaginii ei.
3Şi cel de al doilea a vărsat cupa lui în mare; şi ea s-a făcut sânge, ca a unui mort; şi orice suflet vieţuind a murit; adică cele ce sunt în mare.
4Şi cel de al treilea, a vărsat cupa lui în râuri şi în izvoarele apelor, şi ele s-au făcut sânge.
5Şi am auzit îngerul apelor zicând: „drept eşti, Cel fiind şi Cel ce ai fost, Cel Sfânt; pentru că ai judecat acestea.
6Pentru că ei au vărsat sânge de sfinţi, şi de profeţi, şi sânge le-ai dat să bea; vrednici sunt.”
7Şi am auzit altarul zicând: „da, Iehova, Dumnezeul Cel Atotputernic; adevărate şi drepte sunt judecăţile Tale!”
8Şi cel de al patrulea a vărsat cupa lui peste soare; şi i s-a dat să dogorească oamenii cu foc.
9Şi oamenii au fost dogorâţi cu arşiţă mare; şi au hulit Numele lui Dumnezeu Cel având autoritatea peste plăgile acestea, şi nu s-au căit ca să Îi dea glorie.
10Şi cel de al cincilea a vărsat cupa lui peste tronul fiarei; şi regatul ei s-a făcut întunecos, şi îşi muşcau limbile de durere.
11Şi au hulit pe Dumnezeul cerului din cauza durerilor lor, şi din cauza ulceraţilor lor; şi nu s-au căit de faptele lor.
12Şi cel de al şaselea a vărsat vasul lui peste râul cel mare, Eufrat; şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea regilor de la răsărituri de soare.
13Şi am văzut ieşind din gura balaurului, şi din gura fiarei, şi din gura profetului mincinos, trei spirite necurate, ca nişte broaşte.
14Pentru că sunt spirite de demoni, făcând semne; cei care se duc la regii pământului întreg, ca să îi strângă spre războiul zilei cea mare a Dumnezeului Cel Atotputernic.
15Iată! Eu vin ca un hoţ. Fericit este cel veghind şi păzind mantiile lui; ca să nu umble gol, şi să fie văzută ruşinea lui.
16Şi el i-a strâns în locul cel chemat evreieşte: Armaghedon.
17Şi cel de al şaptelea a vărsat cupa lui în aer; şi o voce mare a ieşit din templu şi de la tron, zicând: „s-a făcut!”
18Şi s-au făcut fulgere, şi voci, şi tunete, şi s-a făcut un cutremur aşa de mare.
19Şi cetatea cea mare a fost făcută în trei părţi; şi cetăţile naţiunilor au căzut, şi Babilonul cel mare a fost amintit înaintea lui Dumnezeu, ca să îi dea potirul vinului furiei mâniei Lui
20Şi orice insulă a fugit, şi munţi nu au mai fost găsiţi.
21Şi grindină mare, de un talant, se coboară din cer peste oameni; şi oamenii au hulit pe Dumnezeu din cauza plăgii grindinei, pentru că plaga ei este tare violentă.