📖 Biblie Online (SCC)

Capitole:

Ieremia – Capitolul 11

1Iată Cuvântul Domnului care a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, astfel:
2Ascultaţi cuvintele acestui legământ, şi spuneţi-le oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului!
3Zi-le: Aşa vorbeşte Iehova, Dumnezeul lui Israel: Blestemat să fie omul care n-ascultă cuvintele legământului acestuia,
4pe care l-am poruncit părinţilor voştri, în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, din cuptorul de fier, zicând: Ascultaţi glasul Meu, şi faceţi tot ce vă voi porunci; şi veţi fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru;
5atunci voi împlini jurământul pe care l-am făcut părinţilor voştri, că le voi da o ţară în care curge lapte şi miere, cum vedeţi astăzi. Şi eu am răspuns: Amin, Doamne!
6Domnul mi-a zis iarăşi: Vesteşte toate cuvintele acestea în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului, şi zi: Ascultaţi cuvintele legământului acestuia, şi împliniţi-le!
7Căci am înştiinţat pe părinţii voştri, din ziua când i-am scos din ţara Egiptului şi până în ziua de azi; i-am înştiinţat în toate dimineţile, zicând: Ascultaţi glasul Meu!
8Dar ei n-au ascultat, n-au luat aminte, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele. De aceea am împlinit asupra lor toate cuvintele legământului acestuia, pe care le poruncisem să-l păzească, şi pe care nu l-au păzit.
9Domnul mi-a zis: Este o uneltire între bărbaţii lui Iuda şi între locuitorii Ierusalimului.
10S-au întors la nelegiuirile celor dintâi părinţi ai lor, care n-au vrut să asculte cuvintele Mele, şi s-au dus şi ei după alţi dumnezei ca să le slujească. Casa lui Israel şi casa lui Iuda au călcat legământul Meu, pe care-l făcusem cu părinţii lor.
11De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi aduce peste ei nişte nenorociri din care nu vor putea să scape. Vor striga la Mine, dar nu-i voi asculta!
12Cetăţile lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului se vor duce să cheme pe dumnezeii cărora le aduc tămâie, dar nu-i vor scăpa la vremea nenorocirii lor.
13Căci câte cetăţi ai, atâţia dumnezei ai, Iuda! Şi câte uliţe are Ierusalimul, atâtea altare aţi ridicat idolilor, altare ca să aduceţi tămâie lui Baal!
14Tu însă, nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri nici rugăciuni pentru ei; căci nu-i voi asculta nicidecum, când Mă vor chema din pricina nenorocirii lor.
15Ce ar putea să facă preaiubitul Meu popor în Casa Mea? Să facă o mulţime de nelegiuiri în ea? Vor îndepărta juruinţele şi carnea sfântă, răutatea dinaintea ta? Atunci ai putea să te bucuri!
16Măslin verde, gras şi cu roade frumoase şi plăcute este numele pe care ţi-l dăduse Domnul, dar cu vuietul unei mari trosnituri, îl arde cu foc, şi ramurile lui sunt sfărâmate.
17Căci Domnul oştirilor, care te-a sădit, cheamă nenorocirea peste tine, din pricina răutăţii casei lui Israel şi a casei lui Iuda, pe care au făcut-o ca să Mă mânie, aducând tămâie lui Baal.
18Domnul mi-a dat de ştire, şi am ştiut; atunci Tu mi-ai arătat faptele lor.
19Dar eu eram ca un miel blând pe care-l duci la măcelărie, şi nu ştiam planurile rele, pe care le urzeau ei împotriva mea, zicând: Să nimicim pomul cu rodul lui, să-l stârpim din pământul celor vii, ca să nu i se mai pomenească numele.
20O, Doamne, Dumnezeul oştirilor, Tu, care eşti un judecător drept, care cercetezi rărunchii şi inimile: fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor, căci Ţie îţi încredinţez pricina mea!
21De aceea aşa vorbeşte Domnul împotriva oamenilor din Anatot, care vor să-ţi ia viaţa, şi zic: Nu proroci în Numele Domnului, căci vei muri ucis de mâna noastră!
22De aceea aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, îi voi pedepsi; tinerii vor muri ucişi de sabie, iar fiii şi fiicele lor vor muri de foamete.
23Şi nici unul din ei nu va scăpa, căci voi aduce nenorocirea peste oamenii din Anatot, în anul când îi voi pedepsi.