📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
Ieremia – Capitolul 8
1În vremea aceea, zice Domnul, se vor scoate din mormintele lor oasele împăraţilor lui Iuda, oasele căpeteniilor lui, oasele preoţilor, oasele prorocilor, şi oasele locuitorilor Ierusalimului.
2Le vor întinde în faţa soarelui, în faţa lunii, şi în faţa întregii oştiri a cerurilor, pe care i-au iubit ei, cărora le-au slujit, pe care i-au urmat, pe care i-au căutat şi înaintea cărora s-au închinat. Nu le vor mai strânge, nici nu le vor mai îngropa, şi se vor face gunoi pe pământ.
3Toţi cei ce vor rămâne din acest neam rău, vor dori mai degrabă moartea decât viaţa, în toate locurile unde îi voi izgoni, zice Domnul oştirilor.
4Spune-le: Aşa vorbeşte Domnul: Cine cade şi nu se mai scoală? Sau cine se abate fără să se întoarcă iarăşi?
5Pentru ce dar poporul acesta al Ierusalimului se lasă dus în necurmate rătăciri, stăruie în înşelătorie, şi nu vor să se întoarcă la Dumnezeu?
6Căci Eu sunt cu luare aminte, şi aud că ei nu vorbesc cum ar trebui; nici unul nu se căieşte de răutatea lui, şi nu zice: Ce am făcut? Ci toţi îşi încep din nou alergarea, ca un cal care se aruncă la luptă.
7Chiar şi cocostârcul îşi cunoaşte vremea pe ceruri; turtureaua, rândunica şi cocorul îşi păzesc vremea venirii lor; dar poporul Meu nu cunoaşte Legea Domnului!
8Cum puteţi voi să ziceţi: Suntem înţelepţi, şi Legea Domnului este cu noi? Cu adevărat, degeaba s-a pus la lucru pana mincinoasă a cărturarilor.
9Înţelepţii sunt daţi de ruşine, sunt uimiţi, sunt prinşi; căci au nesocotit Cuvântul Domnului, şi ce înţelepciune au ei?
10De aceea, pe nevestele lor le voi da altora, şi ogoarele lor altor stăpâni. Căci de la cel mai mic până la cel mai mare, toţi sunt lacomi de câştig mârşav, de la proroc până la preot, toţi înşeală!
11Leagă în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: Pace! Pace! Şi totuşi pace nu este.
12Vor fi daţi de ruşine, căci săvârşesc astfel de urâciuni; nu roşesc, şi nu ştiu de ruşine; de aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad, şi vor fi răsturnaţi, când îi voi pedepsi, zice Domnul.
13Vreau să isprăvesc cu ei, zice Domnul. Nu vor mai fi struguri în vie, nici smochine în smochin, şi frunzele se vor vesteji. Le voi da celor ce vor trece peste ele.
14Pentru ce şedem jos? Strângeţi-vă, şi haidem în cetăţile întărite, ca să pierim acolo! Căci Iehova, Dumnezeul nostru, ne sorteşte la moarte, ne dă să bem ape otrăvite, pentru că am păcătuit împotriva Domnului.
15Aşteptam pacea, şi nu vine nimic mai bun; o vreme de vindecare, şi iată groaza!
16Sforăitul cailor săi se aude dinspre Dan şi de vuietul nechezatului lor se cutremură toată ţara; vin, mănâncă ţara şi ce cuprinde ea, cetatea şi pe cei ce o locuiesc.
17Căci iată că trimit între voi nişte şerpi, nişte basilici, împotriva cărora nu este nici un descântec, şi vă vor muşca, zice Domnul.
18Aş vrea să-mi alin durerea; dar mă doare inima în mine.
19Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr-o ţară depărtată. Nu mai este Domnul în Sion? Nu mai este în ea împăratul ei? Pentru ce M-au mâniat ei cu chipurile lor cioplite, cu idoli străini?
20Secerişul a trecut, vara s-a isprăvit, şi noi tot nu suntem mântuiţi!
21Sunt zdrobit de durerea fiicei poporului meu, mă doare, m-apucă groaza.
22Nu este nici un leac alinător în Galaad? Nu este nici un doctor acolo? Pentru ce nu se face dar vindecarea fiicei poporului meu?