📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Apocalipsa – Capitolul 10
1Şi am văzut un alt înger tare, coborând din cer, îmbrăcat cu un nor, şi curcubeul era pe capul lui, şi faţa lui era ca soarele, şi picioarele lui erau ca nişte coloane de foc;
2şi având în mâna lui un sul deschis. Şi a pus piciorul lui cel drept pe mare, iar pe cel stâng pe pământ;
3şi a strigat cu voce mare precum răcneşte un leu. Şi când a strigat, cele şapte tunete au vorbit cu vocile lor.
4Şi când au vorbit cele şapte tunete am vrut să scriu; şi am auzit o voce din cer, zicând: „sigilează cele ce au vorbit cele şapte tunete, şi nu le scrie!”
5Şi îngerul pe care l-am văzut stând pe mare şi pe pământ, a ridicat mâna lui cea dreaptă spre cer,
6şi a jurat pe Cel vieţuind în epocile epocilor; care a creat cerul şi cele din el, şi pământul şi cele de pe el, şi marea şi cele din ea; că nu va mai fi timp;
7ci, în zilele vocii îngerului al şaptelea, când urmează să răsune, va fi sfârşit misterul lui Dumnezeu, precum a binevestit sclavilor Lui, profeţii.
8Şi vocea pe care am auzit-o vorbind din cer, a vorbit iarăşi cu mine, şi zicând: „mergi, ia sulul cel deschis în mâna îngerului cel stând pe mare şi pe pământ!”
9Şi m-am dus la înger, zicându-i să îmi dea sulul. Şi el îmi zice: „Ia-l şi mănâncăl! Şi el va amărî stomacul tău, dar în gura ta va fi dulce ca o miere.”
10Şi am luat sulul din mâna îngerului, şi l-am mâncat; şi în gura mea a fost ca o miere dulce, şi când am mâncat-o, stomacul meu s-a amărât.
11Şi îmi zice: „tu trebuie să profeţeşti iarăşi referitor la popoare, şi la naţiuni, şi la limbi, şi la regi mulţi.”