Să ieşim afară...

“De aceea şi Isus, ca să sfinţească poporul prin propriul Său sânge, a suferit dincolo de poartă.

Deci să ieşim la El, afară din tabără, purtând ocara Lui” - Evrei 13:12-13

Oamenii au făcut culte, denominaţii, asociaţii religioase, într-un cuvânt: “tabere”, în contrast, cei ce cred cu adevărat în Cristos, sunt plasaţi în locurile cereşti în Cristos, adunarea lor este una cerească, nesupusă din punct de vedere a închinării şi serviciului sacru oamenilor din ministerul cultelor, cezarului, nimănui, decât: Capului Cristos.

Ea dă cezarului ce este al cezarului, dar lui Dumnezeu ce Îi apaţine Lui. Adunarea nu cere aprobare pentru a se aduna, pentru a se închina, pentru a funcţiona sau a face lucrarea Domnului, pentru a strânge bani pentru orfani şi văduve, pentru lucrători, pentra casa Domnului! De ce? Deoarece ei o fac din dragoste, şi împotriva dragostei nu este lege (Galateni 5:22-23). Şi chiar dacă s-ar găsi cineva să o îngrădească, creştinul trebuie să fie liber să nu se supună legii, căci altfel a căzut din har şi s-a despărţit de Cristos (Comp. cu Galateni 5:1,4). Vai de acel guvern sau parlament care va da legi ce îngrădeşte libertatea în Cristos, ei se vor lupta cu Milelul, dar El îi va birui căci este Regele regilor şi Domnul domnilor.

Toate cultele în timpul comunismului au făcut compromis cu statul ateist comunist, s-au supus celor care erau contra lui Dumnezeu, toate aceste culte nu s-au supus lui Cristos, ci mai degrabă statului anti-crist şi au devenit şi ei anticrişti. Au acceptat pe „Iuda” în gruparea lor, păstori securişti pe care securitatea i-a uns, nu Domnul, oameni care au fost informatori, trădători, şi chiar după ce au obţinut aşa zi-sa libertate, după căderea comunismului, foşti „Iuda” au rămas ca „păstori”, ca membri în comitet, etc.

Dumnezeu nu locuieşte, nu este prezent şi nu lucrează în aceste grupuri religioase, ci lucrează doar cu cei liberi în Cristos, cu cei ce sunt o adunare cerească care nu dă cezarului ce este a lui Dumnezeu.

Iubite cititor, dacă îţi dai seama că gruparea din care faci parte nu este adunarea lui Cristos, plasată deasupra oricărei domnii, stăpâniri, autorităţi şi nume, ci ea este plasată sub aceste autorităţi de care ascultă orbeşte chiar sacrificând pe Cristos şi legea Lui de dragul aprobării cezarului, atunci este timpul să ieşi afară din tabără, purtând ocara Lui. Toţi care au ieşit afară din tabără sunt persecutaţi chiar de aşa zişii „creştini” care se fălesc nu cu Cristos, ci cu aprobarea cezarului, cu cultul lor, şi îi batjocoresc pe cei puţini care nu s-au abătut de la Evanghelia veşnică şi de la credinţa care a fost dată o dată pentru totdeauna sfinţilor.

Dar vine timpul când autorităţile în care şi-au pus încrederea vor întoarce armele împotriva lor, vine timpul când vor fi batjocoriţi pentru că ei au batjocorit pe cei aleşi ai lui Dumnezeu care suferă ocara în afara taberei. Vine timpul când vor fi prigoniţi, bătuţi, ucişi nu pentru Cristos, ci pentru această unire diabolică, pentru curvia spirituală între mai mari lor şi cezar.

Nu mai amâna, nu mai este timp, acum Domnul te cheamă la El, şi îţi spune: „Ieşiţi din mijlocul lor şi fiţi despărţiţi“, spune Domnul; şi „nu atingeţi ce este necurat, şi Eu vă voi primi; şi vă voi fi Tată şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice“, spune Domnul Cel Atotputernic”. - 2Corinteni 6:17-18