Vrăjmaşi Crucii lui Cristos

„pentru că mulţi, despre care v-am spus deseori şi spun şi acum plângând, umblă ca vrăjmaşii crucii lui Hristos” - Filipeni 3:18 (GBV 2001).

Mulţi pretind că închinarea lor este corectă, că grupul lor este biserica, că doar ei au adevărul...

Însă când vei privi vieţile lor, vei vedea că ei sunt vrăşmaşi ai crucii lui Cristos. Cum?

Prin compromis religios!

Există grupuri ce se adună „în case”, şi care spun că sunt biserica, că doar ei sunt „trupul”, în consecinţă celelalte grupuri înregimentate în culte sunt pe calea rătăcirii, o lucrare diavolească, o lucrare controlată de securitate în vremea trecută, şi acum controlată de ministerul cultelor şi de lideri corupţi.

Bun, dar de ce merg aceşti lucrători vicleni la „părtăşia” lor dacă sunt invitaţi sau chiar neinvitaţi? De ce îi numesc pe aceştia: „fraţi şi surori”? De ce cred că şi aceştia au „mântuirea”?

Cum poate o lucrare satanică să aducă mântuire, naştere din nou? Poate dintr-un izvor să ţâşnească şi apă amară şi apă dulce? (Iacob 3:11)

Ei sunt vrăşmaşii crucii, le este greu să accepte crucea prin care un creştin autentic este răstignit faţă de lume şi lumea faţă de el, şi atunci mai merg prin lumea religioasă, mai acceptă invitaţiile, acceptă unirea cu împărăţia eretică a cultelor!!!

Dar această este: făţărnicie, căci ei una spun în predicile lor şi alta fac, nu este alta decât aluatul fariseilor şi al saducheilor de care Domnul ne-a spus să ne ferim, aşa ceva adunarea (ekklesia) lui Cristos cea autentică, care este stâlpul şi susţinerea adevărului nu face (1Timotei 3:15).

Toate aceste grupuri care se adună în case care repudiază cultele şi forma lor de organnizare, dar care acceptă doctrinele cultelor ca trinitatea, botezul trinitar, predestinarea, etc.

Care îi acceptă ca „fraţi” pe cei din culte, care merg uneori la programele religioase ale cultelor sunt mai răi ca ei!