Pietre vii cioplite şi zidite cu un scop!

Scriptura vorbeşte despre creştini şi îi descrie ca pe nişte pietre vii formând împreună casa lui Dumnezeu, sau o casă spirituală. Tot ele vorbesc despre Isus ca fiind piatra din capul unghiului sau temelia adunării, atât apostolul Pavel cât şi Petru vorbesc în acest sens. În 1Corinteni 3:9-11, apostolul Pavel spune despre apostoli şi despre creştini: „Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. După harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra. Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă şi care este Isus Hristos.”

Iată că creştinii sunt „clădirea lui Dumnezeu”.

Nu ştiu dragă cititor dacă preţuieşti la adevărata valoare acest privilegiu, ca să faci parte împreună cu alţi fraţi din ogorul lui Dumnezeu şi să formaţi împreună clădirea lui Dumnezeu? Este interesant că în acest pasaj, apostoli, sunt numiţi ‚meşterii zidari’ sau ‚arhitecţi înţelepţi’ (vezi BCR; NTTF – 2008), care construiesc casa lui Dumnezeu.

Iată că adunarea creştină nu este doar aşa o întâlnire a câtorva fraţi care se adună când pot sau cum pot; ci, adunarea este o clădire ce trebuie construită cu înţelepciune.

Apostolul şi lucrătorul creştin trebuie să aibă grijă cum construieşte, în primul rând, ca să pună o piatră vie la locul potrivit şi rânduit de Dumnezeu, el trebuie să te cunoască, trebuie să-ţi cunoască darul şi chemarea. Eşti tu doritor să ai o relaţie cât mai strânsă cu părintele tău spiritual? În plus, indiferent că eşti doar o piatră din clădire sau eşti ‚meşterul zidar’ al clădirii însărcinat de Dumnezeu cu construcţia casei lui Dumnezeu, tu trebuie să Îl face pe Isus temelia vieţii şi a lucrării tale, temelia familiei tale.

De fapt, prin aceasta se diferenţiază un creştin autentic de unul fals, o adunarea creştină autentică de o sectă, o sectă construieşte clădirea pe o doctrină, sau pe un crez, sau pe un lider spiritual, sau pe o lucrare mai deosebită. Însă cu toate că doctrinele şi lucrările au valoarea lor, nu trebuie să uităm niciodată că Domnul Isus, o persoană este temelia, şi nu tu ţii temelia; ci, temelia te ţine pe tine, dacă eşti cu adevărat zidit în El şi înrădăcinat în El, şi umbli cu El (Coloseni 2:6,7). Lucrători falşi aruncă temelia care este Cristos, observaţi ce le spune Isus la conducătorii religioşi din timpul vieţii pământeşti ai lui Isus, în Matei 21:42: „N-aţi citit niciodată în Scripturi că: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri?” (citeşte şi contextul: Matei 21:28-46).

În mod asemănător spune şi Petru despre Cristos, în 1Petru 2:4-7: „Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie Sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. Căci este scris în Scriptură: „Iată că pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El, nu va fi dat de ruşine.” Cinstea aceasta este, deci, pentru voi care aţi crezut! Dar pentru cei necredincioşi „piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului”

Iată, pentru unii Cristos este piatra vie pusă în capul unghiului, este o piatră „aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu”, o piatră pe care te poţi bizui în furtună, în necazuri, în care te poţi încrede fără a fi făcut de ruşine, o temelie care nu dezamăgeşte.

Însă vedem harul minunat a lui Dumnezeu ca şi tu care spui că crezi în Isus, să fi făcut(ă), „pietre vii”, ba mai mult, să fii „o preoţie Sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti”. În mod asemănător şi Pavel declară despre creştinii dintre naţiuni cu atâta frumuseţe în Efeseni 2:19-22: „Aşa dar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu Sfânt în Domnul. Şi prin El şi voi sunteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un lăcaş al lui Dumnezeu, prin Duhul.”

Iată că creştinii sunt cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu”, fiind zidiţi pe Cristos, temelia principală, şi piatra din capul unghiului, însă Scriptura vorbeşte şi de o temelie secundară când spune: „fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor” (vezi şi Matei 16:18,19). Iată că şi apostolii sunt o temelie.

Care apostoli şi profeţi sunt temelie pentru adunarea creştină?

Adunarea universală este zidită în primul rând, pe Cristosul Cel viu care este temelia principală, apoi pe cei 12 apostolii (Apocalipsa 21:14) şi pe profeţii istorici ai adunării din primul secol d.C. (Fapte 11:28-30; 21:10,11; 1Corinteni 12:28; Efeseni 4:11). Însă tot la fel ca adunarea universală, adunarea locală este zidită pe Cristos, apostoli şi profeţi, însă nu doar pe cei 12 apostoli istorici şi profeţi istorici, care au existat (dar nu mai există); ci, după cum ea se întemeiază nu doar pe un Cristos istoric, ci pe un Cristos actual şi viu, în mod asemănător orice adunare locală trebuie să fie zidită pe apostoli şi profeţi vii.

De ce apostolii şi profeţii sunt temelii la casa lui Dumnezeu?

Apostolii şi profeţii au primit revelaţia (descoperirea) despre trupul lui Cristos, după cum se precizează în Efeseni 3:4-7: „...care n-a fost făcută cunoscut fiilor oamenilor în celelalte veacuri, în felul cum a fost descoperită acum sfinţilor apostoli şi proroci ai lui Hristos, prin Duhul. Că adică Neamurile sunt împreună moştenitoare cu noi, alcătuiesc un singur trup cu noi...” Apostolii şi profeţii au primit revelaţia despre adunare, care este trupul lui Cristos, ei au primit-o într-un mod adânc, ceresc şi profund. Ei cunosc tiparul sau modelul ceresc după care trebuie să fie făcută şi să funcţioneze adunarea. Chiar dacă păstorii şi învăţătorii pot avea şi ei lumină asupra construcţiei şi funcţionării adunării, ei nu pot avea revelaţia profundă despre adunare aşa cum o au apostolii şi profeţi prin Duhul Sfânt.

Adunarea s-a născut prin slujirea apostolică. „Prima în timp” ea a existat de la început. Isus a fost apostolul Tatălui (Evrei 3:1). Adunările trebuie să se nască, sau să înceapă în urma slujirii apostolice. Orice lucru are un început. Totul are un început şi se reproduce după soiul său. Dacă ceva începe rău, de obicei se şi sfârşeşte rău. Dacă însă începe bine, are mai multe şanse ca să se şi sfârşească bine.

Apostolii sunt de obicei primii care se duc într-o regiune geografică să predice acolo, să planteze adunări şi să le întărească. Apostolul Petru a făcut lucrări printre evrei. Apostolul Pavel, printre neamuri. Diferitele naţiuni, regiune, oraşe toate au avut apostolii lor. Adunarea este construită de apostoli, ei sunt meşteri zidari ai adunării (1Corinteni 3:9,10). Isus Cristos i-a rânduit pe ei să construiască adunarea numită şi clădirea lui Dumnezeu, căci ei au primit „cheile Împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri.” (Matei 16:19). Apostolii sunt administratori ai tainelor lui Dumnezeu (1Corinteni 4:1,2).

Iar Profeţii au avut rolul de a desemna prin Duhul Sfânt alţi apostoli în afară de cei 12 desemnaţi direct de Cristos care pot sluji în adunările locale şi în câmpul Evangheliei (Fapte 13:1-4; 14:4,14). Apostolii recunoscuţi prin Duhul de către profeţi, au predicat Evanghelia prin Duhul Sfânt şi au întemeiat adunările creştine (1Petru 1:12), ei sunt părinţi spirituali care au născut pe mulţi prin Evanghelie (1Corinteni 4:15-21), ba chiar au rânduit bătrâni (supraveghetori) şi diakoni pentru bunul mers al adunării (Fapte 6:1-6; 14:22; 1Timotei 3:1-13). Este adunarea ta zidită „pe temelia apostolilor şi prorocilor”?

Este important să înţelegem identitatea noastră ca pietre vii din casa sau clădirea lui Dumnezeu, dar este la fel de important să înţelegem că în viaţa noastră Dumnezeu ca fiind Marele Stăpân şi Instructor îşi ciopleşte pietrele din casa Lui ca să poată construi prin ele o clădire după voia Lui.

Dumnezeu este Cel mai bun cioplitor de pietre, El poate face dintr-o piatră colţuroasă, o cărămidă frumos finisată care să fie de folos într-un zid din casa Lui.

Una din tehnicile Marelui Cioplitor şi Zidar, este de a duce anumite pietre într-un loc pustiu şi de a le ciopli acolo, şi de a nu le împreuna şi potrivi în zid, până când ele nu sunt cioplite suficient pentru scopul pentru care au fost făcute. Dumnezeu nu face anumite artificii ca anumiţi zidari, care se chinuiesc să potrivească pe loc cărămizile în zid. Nu ci, El pe fiecare le destinează din start pentru un anumit loc, pentru a fi o parte din clădirea lui Dumnezeu, astfel dacă eşti o piatră vie, tu nu ajungi întâmplător în locul acela; ci, ai ajuns acolo pentru că aşa a fost planul Marelui Zidar.

Observaţi o situaţie asemănătoare, pe care o găsim în Scripturile ebraice la construirea templului din Ierusalim. Observaţi ce spune relatarea biblică:

1Regi 5:15-18: „Solomon mai avea şaptezeci de mii de oameni care purtau poverile şi optzeci de mii care tăiau pietrele în munţi, în afară de căpeteniile, în număr de trei mii trei sute, puse de Solomon peste lucrări şi însărcinate cu supravegherea lucrătorilor. Împăratul a poruncit să se scoată pietre mari şi măreţe, cioplite pentru temeliile casei. Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram şi Ghibliţii, le-au cioplit şi au pregătit lemnele şi pietrele pentru zidirea casei”.

1Regi 6:7: „Când s-a zidit casa, s-au întrebuinţat pietre cioplite gata înainte de a fi aduse acolo, aşa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă din fier nu s-au auzit în casă în timpul zidirii”.

Iată cu ce înţelepciune a construit Solomon templu, după înţelepciunea lui Dumnezeu, el a poruncit ca pietrele pentru construcţie să fie cioplite în munţi, să fie complet finisate, aranjate, ca atunci când sunt aduse în Ierusalim, ele să se potrivească perfect.

El chiar a rânduit anumite căpetenii care să supravegheze lucrarea, aceste căpetenii pot să prefigureze pe lucrătorii creştini care sunt ‚meşterii zidari’ sau ‚arhitecţi înţelepţi’.

În mod asemănător, unele adunări creştine nu funcţionează bine, de ce ele au probleme? De ce nu există unitate în ele? De ce apar divergenţe, sciziuni şi dezbinări? Un motiv este acesta, meşterii zidari s-au grăbit să construiască clădirea înainte ca pietrele să fie pe deplin cioplite în munţi.

Observaţi că în Ierusalim nu trebuie să se audă zgomote „nici ciocan, nici secure, nici o unealtă din fier”. Este foarte important să construieşti clădirea după planul lui Dumnezeu, să nu aduci pietre străine în construcţie; şi de asemenea să aştepţi timpul lui Dumnezeu, aşteptând în pustie vremea hotărâtă, dar în acelaşi timp lăsându-te cioplit şi prelucrat pentru a fi întărit în duh până în ziua arătării tale în casa lui Dumnezeu (comp. cu Luca 1:80).

Israelul nu s-a lăsat prelucrat de Dumnezeu în timpul celor patruzeci de zile în pustie rânduite de Dumnezeu, şi a ajuns să fie prelucraţi patruzeci de ani, şi chiar să moară în pustie (Numeri 14:34). Dar ce se poate spune despre tine, te laşi tu prelucrat de Dumnezeu, ştiind că El are un scop deosebit de a fi o piatră vie din casa Sa, din Noul Ierusalim?

Poate de multe ori te-ai împotrivit, ai strigat poate ca şi Moise: „Ah! Doamne, eu nu sunt un om ori vorbirea uşoară... „Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea să trimiţi.” (Exod 4:11,13). De multe ori şi eu am zis: Doamne de ce mai ales tocmai pe mine să fac lucrarea aceasta a Ta?! De multe ne simţim nepotriviţi şi incapabili ca şi Moise. Însă Dumnezeu alege pe cine vrea ca să facă parte din clădirea Lui, şi de multe ori alege pietrele cele mai urâte, slabe şi cu potenţialul cel mai slab tocmai ca să-şi arate nespusa Sa tărie şi putere în şi prin credincioşi. Un alt motiv pentru care Dumnezeu a ales pietre slabe şi colţuroase, lepădate de alţi zidari, este exprimat de Pavel când spune: „Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari. Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt; pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.” (1Corinteni 1:27-29).

Dragă cititor, poate simţi uneltele marelui Zidar şi Cioplitor în viaţa ta, poate te simţi singur, poate simţi că nu mai poţi în pustia unde te-a dus Dumnezeu (vezi: Deuteronom 8:15). Poate simţi că eşti cu răbdarea la capăt, dar Dumnezeu te cunoaşte, El ştie pe cei ce sunt al Lui, şi nu-i va părăsi şi nu va îngădui să fi ispitit peste puterile tale (1Corinteni 10:13).

Sau poate eşti un lucrător creştin un apostol sau misionar trimis să întemeiezi o adunare sau mai multe, şi simţi că nu mai poţi, că te-ai săturat de pietre încăpăţânate, care nu se lasă prelucrate pentru a veni în unitate, simţi că după atâtea rugăciuni, posturi şi lupte, clădirea nu este finalizată încă mai sunt pietre colţuroase sau unele care pun piedici altora ca să vină şi ei în zid. Ce să faci om al lui Dumnezeu?

Stai în odihna lui Cristos (comp. Matei 11:28-30 cu Ioan 6:60-68), nu te agita, El a promis că va zidi adunarea Lui, şi nici porţile locuinţei morţilor nu o vor dărâma (Matei 16:18).

Nu grăbi lucrurile, aşteaptă, predă totul în mâna Lui (Psalm 37:5-8), aşteaptă că El Însuşi va ciopli pietrele vii, iar pe cele ce nu se lasă cioplite vor fi îndepărtate şi aduse din nou pe muntele cioplirii sau în pustie, sau chiar lepădate pentru totdeauna din cauza încăpăţânării lor (Ieremia 6:28-30; Evrei 6:4-8).

Dragă cititor, creştinismul nu este o religie individuală; ci, una de grup, chiar dacă salvarea (mântuirea) este personală, noi suntem chemaţi să trăim ca trup, ca comunitate, ca piatră din clădirea lui Dumnezeu, doreşti tu lucrul acesta? Eşti tu un bun exemplu pentru alţii, arătând că indiferent de circumstanţe tu te încrezi în Dumnezeu, şi te laşi prelucrat de El fără murmure şi cârteli (1Corinteni 10:5-11; Filipeni 2:14,15)? Sau eşti un izvor de nemulţumiri, de murmure şi cârteli la adresa lui Dumnezeu ca şi israeliţii ieşiţi din Egipt? Dacă nu vrei să fi lepădat de Marele Zidar şi Constructor, smereşte-te sub mâna tare a lui Dumnezeu ca El la timpul potrivit să te înalţe ca piatră de preţ în casa Lui (1Petru 5:5,6).