Călăuzirea potrivit cu statura spirituală a fiecăruia

Romani 12:6, SCC: „însă având diferite daruri ale harului, potrivit harului cel dat nouă: fie profeţie potrivit cu măsura credinţei”.

Toți creștini pot profeți (1Corinteni 14:5), însă fiecare va profeți potrivit cu nivelul credinței lui (Romani 12:6), nu vor fi toți la același nivel, la aceiași înălțime.

Toți creștini au călăuzirea Spiritului Sfânt (Romani 8:14), însă una este călăuzirea pentru apostoli și profeți (Efeseni 3:5-6), și alta pentru alți frați lucrători (Filipeni 1:1), și alta pentru frați și surori care nu sunt în conducerea adunării.

Ilustrare:

Într-un atelier de tâmplărie, există un maistru șef, alți maiștri, muncitori vechi cu experiență, muncitori cu experiență medie, muncitori noi și ucenici, chiar dacă șeful merge la fiecare și le spune ce au de făcut în ziua respectivă, directivele lui sunt potrivite cu capacitatea, cunoștința și puterea fiecărui angajat din atelier, chiar dacă maistrul șef trece pe la bancul de lucru în fiecare dimineață și le dă de lucru, îi conduce și îndrumă pe toți, cei îndrumați având nivele diferite de cunoștință și experință, atunci îndrumarea și directivele vor fi în funcție de ce poate să facă fiecare.

Tot la fel Domnul îi conduce pe toți creștini, prin Spiritul le dă îndrumări, directive, sfaturi, etc. însă fiecare creștin primește această călăuzire în funcție de nivelul lui, de credința lui, de serviciul lui, de poziția lui în adunare, de rolul lui în corpul lui Christos, căci unii sunt: gât, alții sunt picior, mână, deget, etc.

Astfel conducătorii poporului lui Dumnezeu, apostolii și bătrânii ce au supravegherea peste întreg poporul lui Dumnezeu (Fapte 1:20), și sunt sclavul credincios și chibzuit rânduit de Domnul peste ceata sevitorilor (Matei 24:25), au un anumit tip de călăuzire atât pentru viața lor, căluzire la un nivel matur, pentru că și ei sunt maturi spirituali, dar și o căluzire pentru tot poporul lui Dumnezeu și pentru lucrare de evanghelizare (Galateni 2:7-10).

Ceilalți apostolii care nu fac parte din conducerea centrală, și care au zidit mai multe adunări locale și le suparveghează, călăuzirea lor este potrivit cu nivelul lor spiritual, cât și potrivit cu câmpul lor de lucru (2Corinteni 5:15-16) și de luptă (Filipeni 1:30; Coloseni 2:1; 1Tesaloniceni 2:2).

Profeții au o călăuzire potrivit cu credința lor (Romani 12:6), în ce privește viața lor, și o călăuzire în unele cazuri chiar națională în ce privește lucrarea de profeție (Ezechiel 4:13; Ezechiel 7:2).

Evanghelizatorii, au o călăuzire potrivit cu ascultarea lor, în ce privește viața lor, și o călăuzire regională în ce privește lucrarea pe care o fac (Fapte 8:5,26).

Lucrători locali: păstorii, învățătorii, au o călăuzire potrivit cu înălțimea lor spirituală în ce privește viața lor, și o călăuzire locală în ce privește lucrarea pe care o fac (1Petru 5:1-3).

Ceilalți frați și surori, au o călăuzire potrivit cu nivelul lor spiritual, unii sunt miei, alți: oi (Ioan 21:15-16), berbeci (Ezechiel 34:17), dar și potrivit darurilor și lucrări pe care o fac (Romani 12:4-8).

Concluzie:

Călăuzirea pe care o are fiecare fiu a lui Dumnezeu (Romani 8:13-14), auzirea glasului Păstorului Iesus (Ioan 10:2-3), nu implică: atotocunoaștere (1Corinteni 13:9) sau a elimina serviciile din adunare: apostoli, profeți, evanghelizatori, păstori și învățători (Efeseni 4:11), sau a nu mai asculta de ei (Evrei 13:17), dar nici faptul că Dumnezeu a rânduit în adunare aceste servicii de conducere nu elimină călăuzirea personală (Galateni 5:16), ele se complectează reciproc, nu se anulează!

În plus, călăuzirea lucrătorilor, va fi totdeauna superioară celorlalți frați și surori, datorită nivelului lor mai înalt spiritual, și darurilor primite pentru lucrare, dar lucrătorii trebuie să îi încurajeze pe frați și surori la o părtășie cu Tatăl și Fiul (1Ioan 1:3), prin care ei să primească personal voința lui Dumnezeu pentru ei, pentru familiile lor și pentru lucrarea lor, așa cum Pavel și Timotei se ruga pentru copiii lor spirituali din orașul Colose astfel: “De aceea şi noi, din ziua în care am auzit, nu încetăm rugându-ne pentru voi şi cerând ca să fiţi umpluţi de cunoaşterea exactă a voinţei Lui, în orice înţelpciune şi înţelegere spirituală; ca să umblaţi vrednici de Domnul, pentru a-I fi plăcuţi în toate, aducând rod în orice lucrare bună, şi crescând prin cunoaşterea lui Dumnezeu; fiind întăriţi cu toată puterea, potrivit tăriei gloriei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie” (Coloseni 1:9-11, SCC). La fel și Epafras mijlocea pentru ei (Coloseni 1:7; Coloseni 4:12).

Aceasta trebuie să facă și lucrători să mijlocească pentru copiii lor spirituali ca ei să se umple cu cunoașterea exactă a voinței lui Dumnezeu pentru ei, și să-i încurajeze personal ca ei să caute fața lui Dumnezeu și astfel să primească un “Spirit de înţelepciune şi de dezvăluire în cunoaşterea Lui” (Efeseni 1:17, SCC).