Cum să obținem călăuzirea divină?

Mulți oameni nu caută călăuzirea divină, deorece ei nu văd nevoia de Dumnezeu, de sfat al Lui, ei nu cunosc nici Scripturile nici puterea lui Dumnezeu (Matei 22:29).

Țintele lor în viață nu sunt după planul divin, după modul de a trăi al primilor creștini, ei nu doresc voința lui Dumnezeu, cea bună, plăcut și perfectă (Romani 12:1-2), ei nu doresc să aducă pe pământ Regatul lui Dumnezeu (Matei 6:10), ei nu au credință, în faptul că Dumnezeu este singurul Înțelept (Romani 16:27). Ei nu înțeleg că despărțiți de Christos nu pot face nimic (Ioan 15:1-7).

Dar atunci cum își trăiesc ei viața? Ei se bizuiesc pe înțelepciunea lor (Proverbe 3:5), și spun în sinea lor: „mă descurc” sau: „mă descurc cum m-am decurcat până acuma”, însă descurcatul lor este departe de cunoștiința exactă a voinței lui Dumnezeu (Coloseni 1:9-11), de mintea lui Christos (1Corinteni 2:16), de lucrarea Spiritului Sfânt (Romani 9:5-14), de binecuvântarea și belșugul divin descris în Deuteronom 28:1-14, care vine ca urmare a ascultării de Dumnezeu!

Unii cred că nu au nevoie de călăuzire în domeniile fizice ale vieții, ca și cum nu Dumnezeu a creat pământul și tot ce este pe el prin înțelepciunea Lui (Proverbe 3:19), și ca și cum nu El ar cunoaște mai bine viața de pe pământ! (Fapte 17:24-28). Dar El poate da înțelepciune și în domeniile fizice (Isaia 28:23-29).

Alții, din fire fac lucrări religioase, merg în misiuni trimiși de oameni, de culte, de borduri de misiune, dar nu de Domnul, și ei confundă lucrarea creștină, condusă de Capul, Christos prin Spiritul, cu o lucrare omenească, chiar demonică, ba mai mult o numesc pe aceasta: “creștină”, dar ea este o lucrare de rătăcire (2Tesaloniceni 2:10-12)!

Iată cât de important este să dezvoltăm acest subiect, așa după cum urmează:

1) Cât de importantă este călăuzirea?

2) Care este rezultatul muncii carnale?

3) Cum este călăuzirea divină?

4) Cum să obținem călăuzirea lui Dumnezeu?

1) Cât de importantă este călăuzirea?

A nu fi călăuzit de Dumnezeu, înseamnă a fi călăuzit de cel rău!

În Galateni 5:16-17, SCC, se precizează: “Zic dar: umblaţi prin Spirit, şi nicidecum nu aveţi să împliniţi vreo poftă a cărnii. Deoarece carnea pofteşte împotriva Spiritului, iar Spiritul împotriva cărnii; pentru că acestea se împotrivesc unul alteia”. A nu umbla în Spiritul, însemnă a umbla în carne, a umbla condus de demoni prin carnea păcătoasă, căci în Romani 8:6-8, SCC, se spune: “Pentru că, mentalitatea cărnii, este moarte; dar mentalitatea Spiritului, este viaţă şi pace. Pentru că, mentalitatea cărnii, este duşmănie împotriva lui Dumnezeu; fiindcă nu este supusă legii lui Dumnezeu, deoarece nici nu poate. Iar cei fiind în carne, nu pot place: lui Dumnezeu”.

Iar în 1Ioan 3:7-9, SCC, se spune: “Copilaşilor, nici unu să nu vă amăgească! Cel practicând dreptatea, este drept; după cum El este drept. Cel practicând păcatul este din Diavolul; pentru că Diavolul păcătuieşte de la început. Pentru aceasta S-a arătat: Fiul lui Dumnezeu, ca să nimicească lucrările Diavolului. Oricine, fiind născut din Dumnezeu, nu practică păcatul, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, pentru că este născut din Dumnezeu”.

Cei care au sămânța lui Dumnezeu: Spiritul Sfânt, ei nu practică păcatul căci Spiritul îi mustră, și îi călăuzește pe cărări drepte de dragul Numelui lui Dumnezeu și a jertfei lui Christos.

Cine practică păcatul este din Diavolul, copil al lui, căci nu poți fi decât copil al lui Dumnezeu și atunci vei umbla condus de Spiritul și vei omorî faptele cărni (Romani 8:13-14), sau copil al celui rău, și vei asculta de el prin poftele cărnii (Efeseni 2:1-3).

Deci fără călăuzirea lui Dumnezeu, ești un om mort în păcat, purtat de demoni și de poftele cărnii!

2) Care este rezultatul muncii carnale?

O lucrare religioasă, dar nu prin Spiritul, ci care este lemn, trestie și fân, va arde, este o muncă inutilă, care nu duce la răsplată, ci o lucrare zadarnică care în ziua judecății divine nu va rezista la focul de testare a calității lucrării (1Corinteni 3:12-15).

În Galateni 5:21, se precizează clar care este rezultatul muncii carnale: “despre care vă spun dinainte, după cum am mai spus, că cei făptuind cele ca acestea nu vor moşteni Regatul lui Dumnezeu”. Oamenii care umblă în carne nu vor intra în cer, ba chiar vor fi pedepsiți cu moartea veșnică, “Pentru că, mentalitatea cărnii, este moarte” (Romani 8:6, SCC).

3) Cum este călăuzirea divină?

Călăuzirea divină te duce la Capul Christos, te leagă de Capul (Coloseni 2:11-23), te face să colaborezi cu Capul adunării (Efeseni 5:23), El va deveni conducătorul tău, sfătuitorul tău, ajutorul tău (Isaia 9:6; 1Ioan 2:1-6).

Conducerea divină te duce la supunerea față de autoritățile din adunare rânduite de Dumnezeu, față de lucrători, la a asculta de ei, ca de Christos (Luca 10:16; Evrei 13:17).

Călăuzirea te duce la a trăi o viață de corp, ea zidește corpul lui Christos, ea te duce la unitate (Efeseni 4:1-6), ca să devii o singură turmă (Ioan 10:16).

Conducerea Spiritului te duce la sfințenie, pentru că Spiritul este Sfânt, astfel El te conduce la ascultare, la o viață curate, la o viață pusă deoparte pentru Dumnezeu (1Petru 1:15-16; Levitic 20:26).

Călăuzirea lui Dumnezeu nu te duce la fi doar teoretician, ci la a cunoaște exact voința lui Dumnezeu, așa cum se ruga Pavel pentru copiii lui spirituali în Coloseni 1:9, SCC: “De aceea şi noi, din ziua în care am auzit, nu încetăm rugându-ne pentru voi şi cerând ca să fiţi umpluţi de cunoaşterea exactă a voinţei Lui, în orice înţelepciune şi înţelegere spirituală; ca să umblaţi vrednici de Domnul, pentru a-I fi plăcuţi în toate, aducând rod în orice lucrare bună, şi crescând prin cunoaşterea lui Dumnezeu; fiind întăriţi cu toată puterea, potrivit tăriei gloriei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie”. Astfel călăuzirea te duce să cunoști latura practică a voinței lui Dumnezeu, să cunoști voința cea bună, plăcut și perfectă (Romani 12:1-2), cu ce scop? Ca să umbli vrednic de Domnul ca să îi fi plăcut ÎN TOATE, și ca să aduci rod, în ORICE LUCRARE BUNĂ. Cunoscând voința lui Dumnezeu vom primi și putere de a răbda de a lucra, etc.

O dată am fost întrebat: cum să fac diferența dintre puterea lui Dumnezeu și puterea omului, ca să știu dacă o lucrare o fac prin puterea divină sau prin puterea mea? Pe moment nu am știut să răspund, dar ulterior Domnul mi-a spus următoarele: atunci când te trimit într-o lucrare, îți voi da și putere ca să o faci, dar atunci când faci o lucrare fără a fi trimis de Mine, o faci prin puterea ta.

Iată că este de necesar să cunoaștem voința lui Dumnezeu, ca să nu lucrăm de la noi putere, ci să facem o lucrare religioasă, nu omenească; ci, divină!

Îndrumarea lui Dumnezeu, este în toate domeniile vieții și ea te duce la un mod de viață deplin, armonios, atât pe plan spiritual, precum și în ale domenii ale vieții, ea te duce la o viață din belșug, unde ai totul și nu duci lipsă de nimic (Ioan 10:10; Ioan 15:10-11; Iacob 1:2-4).

Dragostea lui Dumnezeu este păzirea poruncilor Lui (1Ioan 5:3), însă această dragoste nu este haotică, nici dezorganizată; ci, ea te duce la a avea o ordine corectă în viață, îți poate da călăuzirea de a deosebi lucrurile în ordinea lor, de la cele importante la cele mai puțin importante, și astfel să cunoști prioritățile din viața ta, așa cum se spune în Filipeni 1:9-11, SCC: “Şi aceasta mă rog, ca dragostea voastră să fie tot mai îmbelşugată în cunoştinţă exactă şi în orice percepţie; ca voi să deosebiţi cele excelente, ca să fiţi curaţi şi fără reproş în ziua lui Christos; Fiţi umpluţi de rodul dreptăţii, cel prin Iesus Christos, pentru gloria şi lauda lui Dumnezeu”.

Unii oameni au multe probleme, poveri, treburi de rezolvat, nu știu cum să biruiască demonii care îi atacă, nu știu cum să omoare mădularele păcătoase, sau nu știu cum să studieze, ce să studieze, ce să se roage, nu știu ce lucrări sunt prioritare în viața lor, ei nu deosebesc cele excelente de cele care nu sunt excelente! Viața creștină perfectă de viața trăită în îngăduință!

Atunci când Spiritul Sfânt ne va da cunoștință exactă și discerământ, vom putea deosebi lucrurile urgente de cele care nu sunt urgente, lucrurile importante de cele mai puțin importante, vom putea să creștem spiritual folosind treptele corecte, vom putea lupta cu demonii folosind armele potrivite, vom avea o succesiune corectă și ordine în viața noastră, la aceasta te duce umblarea cu Dumnezeu.

Fără această călăuzire care îți oferă această cunoștință și putere de deosebire, doar te chinui și nu ai succes, ba mai mult condiția ca să fim “curaţi şi fără reproş în ziua lui Christos; Fiţi umpluţi de rodul dreptăţii, cel prin Iesus Christos, pentru gloria şi lauda lui Dumnezeu”, este această cunoștință exactă!

Iubite cititor, ai o astfel de călăuzire în viață? Cunoști pasul următor, ce carte trebuie să studiezi, care este ținta următoare pe plan spiritual, care sunt puterile demonice cu care te vei confrunta, după cele cu care te lupți în prezent? Care este slăbiciunea la care vrea Dumnezeu să lucrezi în prezent? Ce lucrarea a lui Dumnezeu trebuie să faci acum, dar după aceea? Știi care lucruri sunt urgente în prezent? Cunoști la ce nivel ai ajuns, unde te afli pe scara spirituală? Poți deosebi când faci o lucrare în îngăduință și când atingi perfecțiunea? Poți face diferența dintre calea perfecțiunii și cea a permisiunii divine? Etc.

Să vedem în continuare:

4) Cum să obținem călăuzirea lui Dumnezeu?

Exemplul Domnului Iesus este exemplul de călăuzire perfect pentru noi, și observăm din declarația de lucrare a Lui: “Iesus deci a răspuns şi le-a zis: adevărat! Adevărat vă zic: nu poate Fiul face de la Sine nimic, dacă nu vede pe Tatăl făcând ceva; pentru că cele pe care le face Acela, pe acestea şi Fiul asemenea le face” (Ioan 5:19, SCC).

Iată, Iesus măcar că era uns ca Rege, era Domn și Salvator, era înțelepciunea lui Dumnezeu (1Corinteni 1:24), nu și-a permis, și nu își permite să facă ceva de la El, din gândire proprie, inițiativă proprie; ci doar ceea ce vede pe Tatăl făcând aceea face și Fiul asemenea!

Iubite frate sau soră, discipol al lui Christos, doar atunci când vei renunța la tine (Matei 16:24-25), la planurile tale, la inițiativele tale, la ceea ce ți se pare ție că este bine, doar atunci când vei socoti știința ta o nebunie, un gunoi ca să Îl câștigi pe Christos (Filipeni 3:7-8), puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu (1Corinteni 1:24), vei putea fi călăuzit de Domnul prin Spiritul. Până vei pune preț pe înțelepciune ta, pe puterea ta, pe te mulțumi cu felul în care te descurci în prezent, de a te mulțumi cu firimituri divine, cu un mod de viață trăit în îngăduință, și nu îți vei fi scârbă de acest mod de viață, până vei înțelege că în îngăduință nu poți trăi la nesfârșit, că trebuie să te maturizezi, nu poți rămâne veșnic prunc spiritual, viața ta nu ți se va schimba radical.

Iar din îngăduință, din pruncie, ori crești spre maturitate, ori vei cădea din credință nu este altă variantă! (citește: Evrei 5:11 până la 6:8).

Dacă vei studia epistolele lui Pavel către corinteni care erau prunci în Christos (1Corinteni 3:1-3), vei vedea cu ce probleme grave spirituale sau confruntat ei (certuri - 1Corinteni 1:11; dezbinări – 1Corinteni 3:3; tolerarea curviei – 1Corinteni 5; a merge la tribunale lumești – 1Corinteni 6; mâncau din lucrurile jertfite idolilor – 1Corinteni cap. 8-10; dezordine la Cina Domnească 1Corinteni 11:17-34; lipsa de dragoste în manifestarea darurilor – 1Corinteni cap. 12-14; unii nu mai credeau în învierea morților – 1Corinteni cap. 15; tovărăși rele – 1Corinteni 15:33), pentru că nu au crescut cu creșterea lui Dumnezeu (comp. cu Coloseni 2:19), și ulterior din istorie aflăm că au pierdut chiar lampadarul, la sfârșitul secolului 1 d.Ch, când tinerii au dat jos conducerea oamenilor mai în vârstă cu experiență, și s-au pus ei la conducere, conform cu scrisoarea lui Clement scrisă prin anul 98 d.Ch.

La fel creștinii evreii la care le scrie Pavel, care nu au crescut spre cele mature, unii dintre ei au ajuns în situația de a comite păcatul cu voia care nu se mai iartă, sau au ajuns unii dintre ei din nou la legea lui Moise, și s-au lepădat de Christos, și vor fi judecați de Dumnezeu cu pedeaspsa veșnică (Evrei 6:1-7; Evrei 10:25-31; Galateni 5:1-4).

Ce învățăm din aceste două exemple de adunări creștine care nu au crescut cu creșterea lui Dumnezeu prin Spiritul Sfânt? Învățăm că dacă nu devenim maturi, perfecți, în timpul stabilit de Dumnezeu, nu vom căuta călăuzirea divină în toate, nu vom dori asemănarea cu Fiul, vom cădea, și vom pierde și ceea ce am avut, acea îngăduință a copilăriei (Matei 13:12). Nu există altă cale, variantă, fie ne maturizăm, fie vom cădea!

Cineva poate spune că el se roagă, postește, caută, dar dacă Dumnezeu nu-i vorbește sau nu este călăuzit divin, nu cunoaște voința lui Dumnezeu, este o problemă în închinarea lui!

Căci în Ioan 7:17, SCC, Domnul face precizarea: “Dacă cineva are să vrea să facă voinţa Lui, va cunoaşte despre învăţătură; dacă este din Dumnezeu, sau Eu vorbesc de la Mine”.

Iată, dacă cineva vrea să facă voința lui Dumnezeu va cunoaște, este imposibil să vrei și să nu cunoștii voința divină! Să nu poți deosebi o învățătură, un sfat, un mesaj, dacă este din Dumnezeu sau nu!

Astfel omul care se roagă, postește, citește, și totuși nu cunoaște voința lui Dumnezeu, înseamnă că nu o dorește cu tot dinadinsul (Proverbe 8:17), că nu se roagă, postește, citește cu scopul de a o afla. Un om care își vede sărăcia spirituală, nevoia de Dumnezeu, de călăuzire, este disperat, înfometat, însetat, are o dorință aprinsă, caută cu ardoare, nu face nimic de la el, ci vede această nevoie și își dedică toate energiile spre această țintă! – Matei 5:3; 2Corinteni 7:11.

Fără a vedea această nevoie de îndrumare divină, fără ați vedea propria neputință, nu poți primi călăuzirea divină![1]

Astfel, creștinismul nu este o religie care să o înțelegi cu mintea ta și apoi să o trăiești prin puterea ta; ci, este o religie în care trebuie să înțelegi Scripturile prin Spiritul lui Dumnezeu, și El trebuie să mânuiască Cuvântul în viața ta (1Corinteni 2:12; Efeseni 6:17), și tot Dumnezeu prin Spiritul trebuie să îți putere ca să împlinești ceea ce El îți spune să faci (1Petru 4:11).

Iubite cititor, urmează aceste principii și vei experimenta călăuzirea lui Dumnezeu.

[1] Vă pot mărturisi chiar din propria experiență că ceea ce m-a ajutat pe mine să primesc călăuzirea, a fost și faptul că la un moment dat am înțeles, că nu pot înțelege Biblia doar cu mintea mea, că nu pot trăi viața de creștin prin puterea mea, înțelegând nevoia de El, de prezența și puterea Lui, de o viață de rugăciune care să mă facă dependent de El, care să mă ducă la călăuzirea Lui, am înțeles ca să nu fac nimic de la mine însumi; ci doar ce îmi spune El în toate domeniile.