Cele 7 biserici NU sunt 7 epoci ale bisericii!

Publicat: 06.08.2017

Multe culte și grupări religioase, învață printr-o interpretare a bibliei prin firea lor și printr-o gândire eronată, că cele șapte adunări sau biserici cărora le scrie apostolul Ioan scrisori, care sunt consemnate în Apocalipsa capitolele 2 şi 3, ar fi 7 epoci ale creştinismului, din primul secol până la revenirea Domnului.

Această interpretare fantezistă este susținută de mai multe grupuri religioase, ca: adventiștii, studenții în Biblie, mișcarea lui Branham, frații din Plymouth, unii neoprotestanți, etc.

Să analizăm pe scurt ce învaţă ei:

Adventiștii:

Ei învață că cele șapte biserici sunt șapte epoci, după cum urmează:

Biserica din Efes este imaginea bisericii apostolice contemporane cu Ioan, între anii 31-100.

Biserica Smirneană este tipul Bisericii dintre anii 100-313.

Biserica din Pergam, între anii 313-538.

Biserica din Tiatira reprezintă pe creștinii din perioada 538-1517.

Biserica din Sardes, sunt creștinii din perioada Reformei și Contrareformei, între 1517-1798 (între începutul Reformei lui Luther și lovitura dată papalității după Revoluția Franceză).

Biserica din Filadelfia, creștinii din perioada 1798-1844.

Biserica din Laodicea este o prefigurare a Bisericii moderne. Ea reprezintă pe creștinii purtători de lumină din timpul sfârșitului, de la începutul Judecății în cer și începutul mișcării adventist-sabatiste pe pământ (1844) și până la revenirea lui Isus.

Studenții în Biblie:

În cartea Taina Împlinită se învață: Îngerii celor 7 biserici (congregaţii), sunt: Îngerul bisericii Efes a fost apostolul Pavel, pe parcursul anilor 33-73 e.n. Îngerul bisericii din Smirna a fost Ioan, 75-325 e.n.; Îngerul bisericii din Pergam a fost Arius, pe parcursul anilor 325-1160 e.n.; Îngerul bisericii din Tiatira a fost Waldo, pe parcursul anilor 1160-1378 e.n.; Îngerul bisericii Sardes a fost Wycliffe pe parcursul anilor 1378-1518 e.n.; Îngerul bisericii din Filadelfia a fost Luther, pe parcursul anilor 1518-1874 e.n.; iar Îngerul din Laodicea a fost Russell pe parcursul anilor 1874-1918 e.n.

Mișcarea lui Branham:

În cartea „O Expunere a celor şapte epoci ale Bisericii”, W.M. Branham spune la p.50, se spune: „Aceste şapte stele sunt mesagerii la cele şapte epoci succesive ale bisericii. Ei nu sunt chemaţi pe nume. Ei sunt doar aşezaţi înainte ca şapte, unul la fiecare epocă”. Iar mai departe descrie epocii şi mesagerii după cum urmează: La p.65: „Mesagerul (înger) către biserica din Efes era apostolul Pavel”. La p.66: „Pavel a pus bazele bisericii din Efes cam la jumătatea primului secol. Aceasta ne permite să stabilim data începutului Epocii Bisericii din Efes; cam în 53 A.D.”. La p.100: „...Epoca Efesiană înainte ca aceasta să se sfârşească cam în 170 A.D.” La p.104 se susţine că Polycarp a fost mesagerul din Smirna. La p.107: „Această epocă a durat de la 170 la 312 A.D.” La p.153: „Epoca Pergamiană a durat cam trei sute de ani, de la 312 la 606 A.D.”. La p.154: „...mesagerul Pergamian a fost Martin...unchiul unui alt Creştin minunat, Sf. Patrick din Irlanda”. La p.214: „Epoca Tiatiriană a durat cel mai mult dintre toate, cam 900 de ani, de la 606 la 1520”.

Deşi mesagerul la epoca Tiatira era Sf. Colombo...”. La p.243: „Cea Sardisiană sau a cincea epocă a bisericii a durat de la 1520 la 1750...Mesagerul...era Martin Luther”. La p.288: „Epoca Bisericii Filadelfia a durat de la 1750 cam la1906...Mesagerul la această epocă a fost fără îndoială John Wesley”.

Iar ultimul mesager cu epoca ce începe de la 1906, este chipurile W.M. Branham, profetul Ilie!?!

Frații din Plymouth:

Iată ce declară ei în literatura lor: “Mai înainte însă, Domnul are de spus ceva Bisericii de pe pământ şi anume lucrurile cuprinse în capitolele al 2-lea şi al 3-lea.” Prima declaraţie ne arată teoria pe care ei o cred, şi anume că acestea sunt şapte epoci întinse pe toată perioada adunării creştine. Acum să vedem ce explicaţie au ei pentru a susţine interpretarea că ar fi vorba nu doar de şapte adunări locale, ci şi despre adunarea creştină împărţită pe perioade: “Pentru ce, va întreba cineva, a ales Domnul şapte adunări şi le-a ales pe acestea şi nu pe altele? Mai întâi trebuie să amintim că numărul şapte înfăţişează totdeauna în Scriptură un număr deplin, desăvârşit (de exemplu, cele şapte zile ale săptămânii); înţelegem deci că Domnul a avut în vedere Biserica în întregimea ei, însă în şapte perioade sau stări deosebite, până la sfârşit. și apoi, Domnul a ales adunările amintite, întrucât fiecare avea o trăsătură anumită, foarte potrivită ca să înfăţişeze o stare a Bisericii într-un anumit timp.”, iar în alt loc mai menţionează: “După aceea, Domnul pune pe Ioan să scrie „îngerilor”, adică celor ce reprezintă înaintea Lui cele şapte biserici ale Asiei. Atragem luarea aminte că aceste biserici, sau mai degrabă starea în care le vede Domnul, reprezintă diferite stări ce urmează, una după alta, în întreaga Adunare de pe pământ.”

Să vedem acum cum interpretează ei fiecare din aceste adunări:

Despre Adunarea din Efes ei spun că reprezintă perioada din timpul lucrării lui Pavel când a fost până la timpul în care Ioan trebuia să scrie adunării din oraşul Efes.

Despre Adunarea din Smirna, ei dau interpretarea că ar cuprinde perioada persecuţiilor de sub împăratul roman Domiţian, în timpul apostolului Ioan, până în timpul de după Diocleţian când s-au sfârşit persecuţiile şi majoritatea s-au lepădat de simplitatea care era faţă de Christos şi au acceptat compromisul cu puterea imperiului bizantin.

Adunării din Pergam, îi atribuie perioada de tovărăşie a majorităţii creştinătăţii cu lumea, cu puterea imperială bizantină, începând cu împăratul Constantin, însă ei evită să dea o explicaţie despre cine ar putea fi îngerul adunării din Pergam, la fel cum evită şi pentru îngerul adunării din Smirna şi al celei din Efes.

Pentru adunarea din Tiatira, au stabilit timpul bisericii catolice cuprins în toată perioada Evului Mediu, adică de la sfârşitul secolului 5 până la revenirea Domnului Isus Christos, pentru că ei cred că biserica din Tiatira reprezintă papismul.

Bisericii din Sardes ei îi dau interpretarea ca fiind reforma protestantă din care s-au desprins mişcările neo-protestante care vor exista toate până la venirea Domnului. Iar despre cei îmbrăcaţi în haine albe, ei spun că sunt cei fideli Cuvântului, care nu s-au compromis cu lumea, cu împărăţiile lumii.

Pe Adunarea din Filadelfia o consideră ca fiind cei care în ultimele vremuri înainte de venirea Domnului Isus sunt credincioşi şi păzesc cuvântul Lui.

Iar Adunării din Laodicea i-au dat interpretarea imaginii creştinătăţii apostate care nu Îl are pe Domnul Isus înlăuntru, ci în afara ei, la uşă, şi că arată destinaţia finală a creştinătăţii apostate, anume: lepădarea din gura Domnului Isus pentru totdeauna, iar ei dau explicaţia că Domnul Isus cheamă din creştinătatea apostată, oameni care să-L primească şi să aibă părtăşie cu El.

Sursa pentru învăţătura comunităţii fraţilor din Plymouth: clickbible.org.

Unii neoprotestanți:

Unii neoprotestanți citind literatura fraţilor din Plymouth, ca de pildă, William MacDonald, care învață în cartea: Deosebirea - la cap. 14:

  1. Erau şapte scrisori adevărate, scrise către şapte biserici existente într-adevăr pe vremea lui Ioan.
  2. Ele dau o privire în viitor cronologică la starea Bisericii, din zilele apostolilor până la sfârşitul epocii Bisericii.
  3. Ele descriu stări care pot fi găsite în orice perioadă în istoria Bisericii.

Însă, corect și Biblic este:

1) apostolul Ioan a primit porunca de la Domnul Isus de a scrie la șapte locale, ce existau în timpul apostolului Ioan.

2) Adunări locale de pe parcursul istoriei au putut să aibă caracterisiticile celor 7 adunări.

3) Doar 3 adunări din șapte au promisiunea revenirii Domnului, deci doar 3 tipuri din cele șapte vor fi înainte de venirea Domnului.

mouth, cred aproximativ așa cum învață:

De ce aceste teorii sunt false?

Din simplul motiv că nicăieri în Biblie nu se menționează că cele 7 adunări ar fi epoci!

Nu reiese de nicăieri că biserica lui Cristos ar fi împărţită pe parcursul a cca. 2000 de ani în şapte epoci cu anumite caracteristici! Această scorneală drăcească, această împărţire pe epoci, a apărut prin unii aşa zişi teologi (mai bine zis filozofi), care mai de care, împărţind biserica lui Cristos în diverse epoci, şi încercând să se găsească tot felul de personalităţi pe care să-i pună îngeri peste aceste epoci!

Dovezi că această interpretare este contra Scripturii și eretică:

A) Biblia nu învaţă aşa ceva, ea învaţă altceva, apostolul Ioan a primit porunca de la Domnul Isus: „Ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodicea.” (Apocalipsa 1:11). Iată cine sunt cele şapte biserici, şapte adunări locale care erau în localităţile: Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodicea, care făceau parte din Adunarea (ekklesia) Domnului Isus care era pe pământ în perioada aceea. Ele erau adunări locale, care existau în timpul apostolului Ioan. Nu reiese de nicăieri că trebuie să dăm o altfel de interpretare decât literală.

B) O dovadă în plus că cele şapte biserici nu sunt şapte epoci ale Bisericii, este că mai multe din ele au făgăduinţa revenirii Domnului. Dacă cele şapte biserici ar fi o succesiune de epoci ale bisericii, doar ultima biserică ar trebui să aibă promisiunea că se vor întâlni cu Domnul, că Domnul va reveni la ei. Faptul că doar trei biserici (Apocalipsa 2:25; Apocalipsa 3:3-5; Apocalipsa 3:10-12) din cele şapte, au această promisiune a revenirii Domnului, arată că în timpul sfârşitului, trei adunări locale vor avea caracteristicile celor trei adunări din timpul lui Ioan.

C) Iar biserica din timpul de la urmă, nu poate avea caracteristicile bisericii din Laodiceea, căci biserica din Laodiceea, nici măcar nu are promisiunea revenirii Domnului pentru ei. De fapt, biserica de la sfârşit nu poate fi cu caracteristicile bisericii din Laodiceea, căci apostolul Pavel o descrie complet diferit. El spune despre ultima biserică ce se va întâlni cu Domnul la revenirea Lui: „ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci Sfântă şi fără prihană” (Efeseni 5:26). Comparaţi vă rog în propriile Biblii, această biserică cu biserica din Laodiceea (Apocalipsa 3:14-22).

Următoarele trei biserici din cele şapte, au promisiunea revenirii Domnului:

Biserica din Tiatira: „Numai ţineţi cu tărie ce aveţi, până voi veni! Celui ce va birui şi celui ce va păzi până la sfârşit lucrările Mele, îi voi da stăpânire peste Neamuri. Le va cârmui cu un toiag din fier şi le va zdrobi ca pe nişte vase de lut, cum am primit şi Eu putere de la Tatăl Meu” (Apocalipsa 2:25). Iată, biserica din Tiatira nu poate fi epoca cuprinsă în trecut, căci ei au promisiunea că dacă vor ţine cu tărie la ceea ce au până va veni Domnul, atunci El le va da „stăpânire peste Neamuri”.

Biserica din Sardes: „Adu-ţi aminte, deci, cum ai primit şi auzit! Ţine şi pocăieşte-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoţ şi nu vei şti în care ceas voi veni peste tine. Totuşi ai în Sardes câteva nume, care nu şi-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb, fiindcă sunt vrednici. Cel ce va birui, va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi şterge nicidecum numele din cartea vieţii şi voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui” (Apocalipsa 3:3-5). Iată, biserica din Sardes nu poate fi epoca cuprinsă în trecut, căci ei au promisiunea că dacă se vor ţine aşa cum au primit învăţătura, şi dacă se vor pocăi, unii vor umbla în alb cu Domnul la revenirea Lui, iar alţii care nu se vor ţine de ceea ce au primit la început, Isus va veni peste ei ca un hoţ într-un ceas neştiut de ei şi îi va pedepsi (comp. cu Matei 24:50-51; Apocalipsa 16:15).

Biserica din Filadelfia: „Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă, ca să încerce pe locuitorii pământului. Eu vin curând. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa. Pe cel ce va birui, îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu şi nu va mai ieşi afară din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu şi numele cetăţii Dumnezeului Meu, noul Ierusalim, care are să se pogoare din cer de la Dumnezeul Meu şi Numele Meu cel nou” (Apocalipsa 3:10-12). Iată, biserica din Filadelfia nu poate fi epoca cuprinsă în trecut, căci ei au promisiunea că El vine în curând, şi ei să păstreze ceea ce au şi să păzească Cuvântul răbdării, şi dacă îi va găsi astfel, Isus îi va face „un stâlp în Templul Dumnezeului Meu”.

Iubite cititor, toate aceste teorii, nu doar că învață de o biserică falsă, dezvoltată pe epoci, dar aceasta indică că acești învățători falși și grupurile lor care promovează erezi (2Petru 2:1-2), nu pot fi adunarea lui Christos, care învață adevărul despre poporul lui Dumnezeu.