Ce înseamnă aceste nume ale celui rău: Beelzebul și Beliar ?

Un nume descriptiv al celui rău este: Beelzebul (Matei 12:24), care este un substantiv masculin, ce provine de la o zeitate filisteană a Ecronului (comp. cu 2Regi 1:2) și însemnă: Domn al muștelor; Stăpân al muștelor casei, care în concepția păgână, chipurile ar avea puterea să alunge muștele supărătoare din casă. Acest titlu sau nume descriptiv a fost folosit pentru a desemna: căpetenia demonilor, demonii fiind simbolizați prin muște.

Concepția ebraică în general era că Beelzebul este „căpetenia demonilor“ (Marcu 3:22; Luca 11:15), și că această căpetenie poate scoate demonii din oamenii, așa cum Beelzebul alunga muștele.

Domnul Isus a dat un răspuns la această interpretare păgână, ce era în mintea evreilor, spunându-le: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi este pustiită; şi o casă dezbinată împotriva ei însăşi cade; iar dacă şi Satan este dezbinat împotriva lui însuşi, cum va dăinui împărăţia lui? Pentru că voi spuneţi că Eu scot demonii prin Beelzebul. Dar, dacă Eu scot demonii prin Beelzebul, fiii voştri prin cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voştri. Dar, dacă Eu scot demonii cu degetul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi. Când cel tare îşi păzeşte casa înarmat, bunurile lui sunt în pace. Dar, când unul mai tare decât el, venind asupra lui, îl răpune, îi ia toată armura în care se încrezuse şi împarte prăzile luate de la el. Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine risipeşte” – Luca 11:17-23, GBV 2001.

Domnul Isus știa că satan în realitate nu scoate demonii din oamenii, ci doar se preface că îi scoate, spre ai păcăli pe oameni, doar dacă cineva „mai tare decât el, venind asupra lui, îl răpune”. Și mai tare ca satan este degetul lui Dumnezeu: Spiritul Sfânt ce intervine trimis de Tatăl ca manifestare a Regatului lui Dumnezeu pe pământ!

Un nume descriptiv al celui rău este: Beliar (2Corinteni 6:15).

În greacă este Beliar, și însemnă: domnul pădurii, care domnește peste păduri și deșerturi.

Conform Bibliei, deșertul unde a fost alungat țapul Azazel (Levitic 16:22), reprezintă abisul sau adâncul (comp. și cu Isaia 24:21-22) unde a fost Isus trei zile (Romani 10:7; Efeseni 4:9), și unde sunt legați o parte din demonii, faptul că el este domnul sau Stăpânul deșertului, indică de fapt că el este stăpân peste demonii legați acolo în abis, unde nu există suflete umane; ci, doar demoni legați (2Petru 2:4; Iuda 1:6).

Din punct de vedere al cuvântului în ebraică: Belial, termenul: Beli-yaal, însemnă: Beli=fără; yaal=valoare, adică: fără valoare!

Acest cuvânt apare de douăzeci și șapte de ori în textul ebraic masoretic, în versetele cum ar fi următoarele: Un om obraznic (ebraică: adam Beli-yaal) - Proverbe 6:12.

Dintre aceste 27 de apariții, idiomul „fii ai lui Belial” (ebraică: beliyaal Beni) apare de 15 de ori pentru a indica oameni fără valoare, inclusiv idolatrii (Deuteronom 13:13), oamenii de Ghibea (Judecatori 19:22; Judecatori 20:13), fiii lui Eli (1Samuel 2:12), și alții.

Astfel dacă termenul Beliar, desemnează un stăpân peste un loc deșertic fără viață uman, doar demoni, datorită faptul că stăpânește ființe, josnice, fără valoare, de nimic, și el este: Belial, o ființă fără valoare, josnică, de nimic, pierdută veșnic, pentru care nu există nici o răscumpărare.

Valoarea unei ființe o dă apropierea de Dumnezeu prin Domnul Isus Cristos, prin care să reflectăm lumina Lui, să devenim de preț în ochii Lui, și să avem numele scris în cartea vieții! Pentru noi a murit Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, astfel valoarea noastră ca ființe este dată și de prețul de răscumpărare prin care Dumnezeu ne-a răscumpărat ca să devenim comoara Lui – Maleahi 3:17.