De ce marea mulțime este văzută de Ioan în fața tronului în cer, după ruperea sigiliului al șaselea?

Întrebare: de ce marea mulțime este văzută de Ioan în fața tronului în cer, după ruperea sigiliului al șaselea și nu după sigiliu șapte și trâmbița șapte când are loc răpirea?

Răspuns: În Apocalipsa 7:9-17, este descrisă marea mulțime din fața tronului, însă ea este prezentată după ruperea celei de al șaselea sigiliu (Apocalipsa 6:12). Însă răpirea miresei lui Christos, din care face parte și marea mulțime are loc după ruperea celui de a-l șaptelea sigiliu, și sunarea celei de șaptea trâmbițe și ultima conform cu: 1Corinteni 15:52-54; Apocalipsa 11:15-18; la venirea Domnului (Matei 24:29-31; Marcu 13:26-27; 1Tesaloniceni 4:15-16; Coloseni 3:4).

Atunci de ce vede Ioan marea marea mulțime după ruperea celei de al șaselea sigiliu?

Apostolul Ioan primește dezvăluirea de la Iesus Christos, sub forma unor viziuni (Apocalipsa 1:1,11), însă aceste viziuni nu sunt toate în ordine cronologică, ele sunt ca niște episode dintr-un serial, dar nu îi sunt date toate, în ordinea în care vor avea loc evenimentele.

Acest lucru reiese și din fraza de început care precizează: “După acestea am văzut: Şi iată! O mulţime mare”. Deci viziunea cu marea mulțime este o altă viziune văzută după viziunea cu ruperea sigiliului al șaselea, și după viziunea cu sigilarea celor 144.000, și nu trebuie să o legăm automat de sigiliul șase. Astfel, Apocalipsa 7:9-17, nu urmeză cronologic Apocalipsa cap. 6, ci este ca o paranteză din viitor, deoerece după sigilarea celor 144.000 cu sigiliul protector pentru necazul cel mare, se face o paranteză pentru a arăta că Dumnezeu prin Iesus nu doar pe cei 144.000 de evreii îi răscumpără, ci și o mare mulțime din toate națiunile, și nu doar un grup fix cu număr fixat de 144.000, ci “o mulţime mare, pe care nici unu nu o poate număra, din orice naţiune şi triburi şi popoare”.

Răpirea miresei lui Christos are loc după ruperea sigiliului al șaptelea la a șaptea trâmbiță (Apocalipsa 11:15-18), mai exact după vărsarea celei de a șasea cupă de mânie a lui Dumnezeu (Apocalipsa 16:12), când ca efect al vărsării acestei cupe, demonii strâng regii și armatele lor pentru războiul zilei celei mari (Apocalipsa 16:14-16) la „Muntele Meghido“, unul dintre oraşele importante din Ţara Promisă, aflat la circa 90 km N de Ierusalim şi la 31 km S-E de locul actualului oraş Haifa este: Meghido.

În timp ce demonii strâng armatele și ele ajung în Israel, are loc răpirea, deoarece: 1) avertismentul lui Iesus din Apocalipsa 16:15, pentru creștini nu ar avea rost, dacă răpirea a avut loc deja! El avertizează după vărsarea cupei a șasea: “Iată! Eu vin ca un hoţ. Fericit este cel veghind şi păzind mantiile lui; ca să nu umble gol, şi să fie văzută ruşinea lui”. Deci atunci după vărsarea cupei a șasea se va vedea fie la unii: rușinea căci sunt fără mantie, sunt goi spirituali, dar la alții care au vegheat și sunt vrednici, vor fi îmbrăcați în haine albe, pregătiți pentru răpire și apoi nuntă (Apocalipsa 3:4). 2) Apoi când armatele conduse de demoni ajung în Israel, Dumnezeu trebuie să răpească un popor (creștinii) ca să rămână cu un singur popor pe pământ: Israelul.

În ziua aceea, (o zi de 24 de ore, vezi: Luca 17:30-33; Fapte 17:30-31; 1Corinteni 1:8; 2Corinteni 2:14; 1Tesaloniceni 5:2), adică: ziua lui Iesus (Filipeni 1:10,16; Filipeni 2:16), El vine, își răpește adunarea Sa, pe creștinii veghetori, apoi se arată la Israel, ei Îl văd pe Mesia pe Muntele Măslinilor (comp. Fapte 1:9-12 cu Zaharia 14:3-4) și se căiesc (Zaharia 12:10), ei redevin prin căință și primirea Spiritului de îndurare și rugăciune poporul lui Dumnezeu, și apoi sunt atacați de armatele invadatoare conduce de satan și demonii, și are loc Argmaghedonul, și toți cei răi sunt nimiciți (Ieremia 25:32-33; Apocalipsa 19:17-21), începe mileniul, iar Israel (o treime din Israel – Zaharia 13:8-9) și prozeliții la iudaism rămân pe pământ (Mica 4:1-5; Ezechiel cap. 37,38; Zaharia 8:7-23).

Iubite cititor, ai tu haina albă atunci când Iesus va reveni, ești tu veghetor?