📖 Biblie Online (SCC)

1În Samaria erau şaptezeci de fii ai lui Ahab. Iehu a scris scrisori, şi le-a trimis la Samaria căpeteniilor din Izreel, bătrânilor, şi îngrijitorilor copiilor lui Ahab. În ele zicea:

2Acum, când veţi primi scrisoarea aceasta, fiindcă aveţi cu voi pe fiii stăpânului vostru, carele şi caii, o cetate întărită şi arme,

3vedeţi care din fiii stăpânului vostru este cel mai bun şi mai vrednic, puneţi-l pe scaunul de domnie al tatălui său, şi luptaţi pentru casa stăpânului vostru!

4Ei s-au temut foarte mult, şi au zis: Iată că doi împăraţi n-au putut să-i stea împotrivă; cum îi vom sta noi împotrivă?

5Şi căpetenia casei împărăteşti, căpetenia cetăţii, bătrânii, şi îngrijitorii copiilor, au trimis să spună lui Iehu: Noi suntem slujitorii tăi, şi vom face tot ce ne vei spune; nu vom pune pe nimeni împărat, fă ce vei crede.

6Iehu le-a scris o a doua scrisoare, în care spunea: Dacă sunteţi ai mei, şi dacă ascultaţi de glasul meu, luaţi capetele oamenilor acelora, fiii stăpânului vostru, şi veniţi la mine mâine la ceasul acesta, la Izreel. Şi cei şaptezeci de fii ai împăratului erau la mai marii cetăţii, care-i creşteau.

7Când au primit scrisoarea, au luat pe fiii împăratului, şi au tăiat pe aceşti şaptezeci de oameni; apoi le-au pus capetele în coşuri, şi le-au trimis lui Iehu, la Izreel.

8Solul a venit să-i spună, zicând: Au adus capetele fiilor împăratului. Şi el a zis: Faceţi-le două grămezi la intrarea porţii, până dimineaţă.

9Dimineaţa a ieşit; şi venind înaintea întregului popor, a zis: Voi sunteţi fără vină! Eu am uneltit împotriva stăpânului meu şi l-am omorât; dar cine a lovit pe toţi aceştia?

10Să ştiţi dar că nu va cădea nimic la pământ din cuvântul lui Iehova, din cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva casei lui Ahab; Domnul împlineşte ce a spus prin robul Său Ilie.

11Şi Iehu a lovit pe toţi cei ce mai rămăseseră din casa lui Ahab la Izreel, pe toţi mai marii lui, pe prietenii şi pe preoţii lui, şi n-a lăsat să scape nici unul.

12Apoi s-a sculat, şi a plecat la Samaria. Când a ajuns la coliba de întâlnire a unor ciobani, pe drum,

13Iehu a dat peste fraţii lui Ahazia, împăratul lui Iuda, şi a zis: Cine sunteţi voi? Ei au răspuns: Suntem fraţii lui Ahazia, şi ne pogorâm să urăm de bine fiilor împăratului şi fiilor împărătesei.

14Iehu a zis: Prindeţi-i de vii. Şi i-au prins de vii, şi i-au tăiat în număr de patruzeci şi doi, la fântâna colibei de întâlnire. Iehu n-a lăsat să scape nici unul.

15Plecând de acolo, a întâlnit pe Ionadab, fiul lui Recab, care venea înaintea lui. L-a întrebat de sănătate, şi i-a zis: Inima ta este tot aşa de curată, cum este inima mea faţă de a ta? Şi Ionadab a răspuns: Este. Dacă este, a zis Iehu, dă-mi mâna. Ionadab i-a dat mâna. Şi Iehu l-a suit la el în car,

16şi a zis: Vino cu mine, şi vei vedea râvna mea pentru Domnul. L-a luat astfel în carul său.

17Când a ajuns Iehu la Samaria, a ucis pe toţi cei rămaşi din Ahab în Samaria, şi i-a nimicit cu desăvârşire, după cuvântul pe care-l spusese lui Ilie Domnul.

18Apoi a strâns tot poporul, şi le-a zis: Ahab a slujit puţin lui Baal, Iehu însă îi va sluji mult.

19Acum chemaţi la mine pe toţi prorocii lui Baal, pe toţi slujitorii lui şi pe toţi preoţii lui, fără să lipsească unul, căci vreau să aduc o mare jertfă lui Baal: oricine va lipsi va muri. Iehu lucra cu viclenie, ca să omoare pe toţi slujitorii lui Baal.

20El a zis: Vestiţi o sărbătoare în cinstea lui Baal! Şi au vestit-o.

21A trimis soli în tot Israelul. Şi au venit toţi slujitorii lui Baal; n-a fost unul care să nu fi venit. Au intrat în templul lui Baal aşa încât templul lui Baal s-a umplut de la un capăt până la celălalt.

22Iehu a zis celui ce păzea odaia cu veşmintele: Scoate veşminte pentru toţi slujitorii lui Baal. Şi omul acela a scos veşminte pentru ei.

23Atunci Iehu a venit în templul lui Baal cu Ionadab, fiul lui Recab, şi a zis slujitorilor lui Baal: Căutaţi şi vedeţi, să nu fie nici un slujitor al lui Iehova aici, ci să fie numai slujitori de ai lui Baal.

24Şi au intrat să aducă jertfe şi arderi de tot. Iehu pusese afară optzeci de oameni, şi le zisese: Cine va lăsa să scape vreunul din oamenii pe care-i dau pe mâna voastră, va răspunde de viaţa lui cu a sa.

25Când au isprăvit de adus arderile de tot, Iehu a zis alergătorilor şi căpeteniilor: Intraţi, şi loviţi-i: unul să nu iasă. Şi i-au lovit cu ascuţişul sabiei. Alergătorii şi căpeteniile i-au aruncat acolo, şi s-au dus până la odaia din fund a templului lui Baal.

26Au scos afară stâlpii Astarteei din casa lui Baal, şi i-au ars.

27Au sfărâmat stâlpul lui Baal, au dărâmat şi templul lui Baal, şi l-au prefăcut într-o hazna de gunoi, care a rămas în picioare până în ziua de azi.

28Iehu a nimicit pe Baal din mijlocul lui Israel,

29dar nu s-a abătut de la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, n-a părăsit viţeii de aur din Betel şi Dan.

30Domnul a zis lui Iehu: Pentru că ai adus bine la îndeplinire ce este plăcut înaintea Mea, şi ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi până la al patrulea neam vor şedea pe scaunul de domnie al lui Israel.

31Totuşi Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea lui Iehova, Dumnezeul lui Israel; şi nu s-a abătut de la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.

32Pe vremea aceea, Domnul a început să taie câte o bucată din ţinutul lui Israel; şi Hazael i-a bătut la toate hotarele lui Israel.

33De la Iordan, spre soare-răsare, a bătut toată ţara Galaadului, pe Gadiţi, Rubeniţi şi Manasiţi, de la Aroer, care este pe pârâul Arnon, până la Galaad şi Basan.

34Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el, şi toate isprăvile lui, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

35Iehu a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat la Samaria. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ioahaz.

36Iehu domnise douăzeci şi opt de ani peste Israel la Samaria.