Aici Isus este numit „…Dumnezeu puternic, Părintele veşniciei…” .

În ce priveşte Isaia 9:6, pentru expresia: „Dumnezeu puternic”, în textul ebraic apare expresia El Gibbor”.

Cuvântul El” poate însemna şi altceva decât Dumnezeu”, în funcţie de contextul în care este plasat, de exemplu, în Geneza 31:29: „Am în mâna mea putere [el]; sau în Ezechiel 32:21, cuvântul El” apare în sensul următor: Cei puternici”. În Biblia Ortodoxă apare: „cei mai vestiţi dintre eroi”. Iar cuvântul Gibbor” nu înseamnă întotdeauna tare”; ci, înseamnă: erou”, aşa apare şi în textul din Geneza 6:4: acestia erau eroii (gibbor) care au fost in vechime, oameni cu renume”.

Aşa că El Gibbor” ar putea însemna şi altceva decât: Dumnezeu puternic”, ar putea însemna ca fiind Puternic Erou”, unii traducători sugerând aceasta redare.

Însă chiar dacă mergem pe varianta Dumnezeu tare” sau Dumnezeu puternic”, observăm însă că nu este numit Dumnezeu Atotputernic.

În plus, Acesta este Fiul care ni s-a dat, ori Fiul lui Dumnezeu nu poate fi acelaşi cu Dumnezeu, căci este Fiul Lui, iar poziţia pe care o are, este obţinută prin sprijinul Tatălui, căci în v.7 se spune: „…Zelul lui Iehova, Dumnezeul oştirilor, va face aceastaSânta Scriptură 1874.

Dumnezeu are totul prin Sine, nu are nevoie de nimic sau de nimeni, astfel expresia ‚Dumnezeu’ de aici, nu se referă la Dumnezeul suprem şi absolut; ci, la Dumnezeu în sensul de persoană cu putere, autoritate, care primeşte de la altcineva autoritate de a domni.

Isus Cristos mai este numit: „Părintele veşniciei” (Isaia 9:6)! Ce înseamna aceasta?
Prin faptul că Isus este numit „Părintele Veşniciei”, nu însemnă că copilul care s-a născut (v.6) este Însuşi Tatăl (Părintele) ceresc, aşa cum cred modaliştii, căci expresia ‘Tată’ sau ‘Părinte’ (în funcţie de traducere) se aplică şi la alţii, ca de pildă la Avraam care este tatăl tuturor celor care cred”, dar nu credem că Avraam este Dumnezeu Tatăl! (Romani 1:411,Romani 1:12,Romani 1:16). 
Astfel, numirea de: „Părintele veşniciei”, se referă la faptul că Isus, ca Cel din urmă Adam (1Corinteni 15: 22,45), i-a luat locul lui Adam, care trebuia să fie tatăl (părintele) omenirii veşnice (comp. Geneza 3:20 cu 1Corinteni 15:47-49). Dar acum prin răscumpărarea lui Cristos, acesta a devenit noul tată al omenirii, care le va da viaţă veşnică oamenilor, în calitatea lui de Domn al vieţii şi duh dătător de viaţă (Fapte 3:15; 1Corinteni 15:45).
Biblia spune: Pentru că, după cum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos, toţi vor fi făcuţi vii (1Corinteni 15:21,1Corinteni 1:22). În acest sens este Isus: „„Părintele veşniciei”!

Astfel pe lângă Dumnezeu, şi Domnul Isus are într-un anumit sens rolul de tată, însă El la rândul Lui are un Tată (Ioan 20:17), care este şi Tatăl nostru, singurul pe care Isus ne învaţă să-l numim ‚Tată’ sau ‚Părinte’ (Matei 23:9), Dumnezeu fiind Tată în sens unic!