Unele traduceri inexacte, fac ca oamenii să creadă și să susțină erezii!

Un astfel de caz este 2 Corinteni 3:17-18, unde în multe traduceri se lasă să se înțeleagă că se vorbește de „Duhul Domnului”, ceea ce dă apă la moară trinitarismului care susține că Duhul Sfânt este Domn este Dumnezeu; sau modalismului, care susține că Domnul Isus și Duhul Sfânt sunt aceiași persoană!

Dar care este traducerea corectă? Și la cine se referă expresia: „Domnul”?

În Biblia GBV 1989, se recunoaște la nota de subsol (n.s.) din 2 Corinteni 3:18: Lit: Prin Domnul, Duhul (ca în vers.17). Și în GBV 2001, la n.s. la 2 Corinteni 3:18, se specifică: Lit. „Domnul Duh“. Deci nu este vorba de „Duhul Domnului”; ci literal de „Domnul Duh“!

Traducerea literală: Scripturile Calea Creștină, este și mai clară, și redă 2 Corinteni 3:14-18, în text astfel: “Dar minţile lor s-au împietrit, pentru că, până în ziua de astăzi, acelaşi văl rămâne neridicat la citirea vechiului legământ; pentru că în Christos este el desfiinţat. Dar până astăzi, când Moise este citit, se aşează un văl pe inima lor. Iar când are să se întoarcă la Domnul, vălul este luat. Iar Domnul este Spiritul; iar unde este Domnul-Spiritul, este libertate. Iar noi toţi, cu o faţă dezvelită, reflectând gloria Domnului, suntem transformaţi în acelaşi chip, din glorie în glorie, aşa ca de către un Domn-Spirit.

Deci traducerea corectă nu este: „Duhul Domnului” (Spiritul Domnului); ci: „Domnul-Spiritul“ (versetul 17), iar în versetul 18: „un Domn-Spirit”.

La cine se referă această expresie?

Termenul: Domnul, din 2 Corinteni 3:14-18, nu se referă la Duhul Sfânt, ci la Isus Christos! De unde știm? Din context! În v.14, se explică clar că vălul care era la citirea vechiului legământ este ridicat în Christos, astfel întorcerea la Domnul a unui om duce la luarea vălului! La care Domn? La Christos care desființează vălul (v.14).

De ce vălul de pe inimile evreilor este luat de întorcerea la Christos?

Deoarece creștinii înțeleg spiritual legii, datorită Domnului-spirit: Christos! Apoi noi reflectăm gloria Domnului, nu a lui Moise (o glorie desființată – 2 Corinteni 3:10-13), apoi: suntem transformaţi în acelaşi chip, din glorie în glorie, aşa ca de către un Domn-Spirit.

De ce este descris Christos: Domnul este Spiritul și numit Christos: Domnul-Spiritul?

Deorece, El a înviat într-un corp spiritual (1 Corinteni 15:44), iar El după înviere este spirit dătător de viață (1 Corinteni 14:45), și a fost astfel îndreptățit în spirit (1 Timotei 3:16).