„Vă îndemn deci pe voi fraţilor, prin îndurările lui Dumnezeu, să prezentaţi corpurile voastre: sacrificiu viu, sfânt, bine-plăcut lui Dumnezeu; el este serviciul sacru al vostru: raţional. Să nu vă conformaţi epocii aceasta; ci, transformaţi-vă prin înoirea minţii voastre, pentru ca voi să deosebiţi care este voinţa lui Dumnezeu cea bună, şi bine-plăcută şi perfectă” – Romani 12:1-2, SCC.

Apostolul Pavel inspirat de Spiritul Adevărului, îi îndemnă pe creştinii din Roma, şi prin extensie pe toţi creştinii (2 Timotei 3:16-17), ca ei prin îndurările Tatălui ceresc, să prezinte corpurile lor ca un scrificiu viu, sfânt bine plăcut Lui. La ce s-a referit el aici?

În primul rând, ca să ajungem la nivelul de a deveni un corp sacrificat pe altarul cerului, este nevoie de îndurarea lui Dumnezeu! De multe ori vom greşi şi nu vom atinge ţinta care este: voia lui Dumnezeu; „cea bună, şi bine-plăcută şi perfectă”.

Perseverând prin îndurarea Lui, ajungem la nivelul perfecţiunii, şi apoi de a ne prezenta coprurile noastre ca un sacrificiu viu, sfânt bine plăcut: Tatălui! Aceasta însemnă că jertfa noastră nu va consta din trupuri moarte pe un altar, ci coprurile noastre vor fi vii, dar fără păcat! Fiind fără cusur (comp. cu Levitic 1:3), fără carne (firea păcătoasă), sfinte, bine plăcute lui Dumnezeu.  

Cum vom realiza aceasta?

Folosindu-ne de minte, de raţiune, în greacă: „logikos”, care însemnă: logic, raţional, intelectual. Acest serviciu sacru raţional îl putem face prin faptul că ascultăm de îndemnul din v. 2: „Să nu vă conformaţi epocii aceasta; ci, transformaţi-vă prin înoirea minţii voastre, pentru ca voi să deosebiţi care este voinţa Zeului cea bună, şi bine-plăcută şi perfectă”.

Având o minte înoită, şi viaţa noastră se transformă într-un sacrificiu viu, plăcut lui Dumnezeu, deorece prin înnoirea minţi primim puterea (discernământul) să deosebim voinţa bună, plăcută şi perfectă de îngăduinţă, sau păcat!

Sacrificiul viu sau jertfa vie a trupului nostru se dă DUPĂ ce noi ne-am însuşit mintea lui Cristos (1 Corinteni 2:16) şi ne-am curaţat de modul de gândi şi trăi după epoca (veacul) aceasta. Atunci puteam aduce Tatălui un serviciu sacru raţional!!! În greacă pentru serviciu sacru este: „latreia”, care însemnă: serviciu sacru, serviciu divin.

Doar răstignind carnea (firea) păcătoasă (Romani 6:6) puteţi: „să prezentaţi corpurile voastre: sacrificiu viu, sfânt, bine-plăcut lui Dumnezeu”.