1Ioan 5:20Ştim că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat pricepere să cunoaştem pe Cel ce este adevărat. Şi noi suntem în Cel ce este adevărat, adică în Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică. (Biblia Cornilescu).

Prin acest text se susţine ideea că noi suntem  „în Cel ce este adevărat, adică în Isus Hristos” şi El este „Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică.”
 
Trebuie însă să spunem din start, că este un text destul de confuz exprimat, şi se pare că s-a încercat modificarea lui pe parcursul timpului, deoarece există diferite variante textuale[1], şi prin urmare fără descoperire din partea lui Dumnezeu, este greu de reprodus în mod exact gândul lui Ioan inspirat aici de Spiritul Sfânt.

 

O problemă este cuvântul „în”, în limba română, care provine de la cuvântul: „en”, în limba greacă, care poate fi tradus şi cu: „prin” (comp. cu Efeseni 2:21-22 BCR).

 

Alte probleme ale acestui text, sunt cele trei expresii pe care trebuie să înţelegem la cine se referă: 1) Cine este „Cel Adevărat” = Isus sau Tatăl? 2) Cine este „Dumnezeul adevărat” = Tatăl sau Fiul? Cine este „viaţa veşnică” = Tatăl, sau Fiul?

 

Diferenţa principală faţă de traducerea: D.Cornilescu, este că Cornilescu mai introduce în plus, fără suport din textul grecesc şi cuvântul: „adică”. Ca să susţină că Cel Adevărat este Isus Cristos. Însă alte traduceri traduc:

 

Ø    „Dar ştim că Fiul lui Dumnezeu a venit, şi ne-a dat minte ca să cunoaştem pe Cel Adevărat; şi suntem în Cel Adevărat,  prin Fiul Său Isus Hristos.”(NTTF – 2008).

 

Ø    „...Şi noi suntem în Cel Adevărat prin Fiul Său Isus Cristos” (TLRM) - Preluat din Noul Testament în limba română modernă © 2002 by World Bible Translation Center, Inc. Folosit cu permisiune.

 

Ø    „Noi suntem în unitate cu Cel adevărat, prin Fiul Său Isus Cristos.” (NW – 2006). Iar Ediţia Scripturile greceşti creştine 2000, redă astfel: „Şi noi suntem în comuniune cu Cel adevărat, prin intermediul Fiului său Isus Cristos”.

 

Ø    Dar ştim că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat minte ca să cunoaştem pe Cel Adevărat; şi suntem în Cel Adevărat prin Fiul Său Iesus Christos. Acesta este Dumnezeul Adevărat şi viaţa cea eternă” (SCC).

 

Indiferent de traducere, textul face referire la două persoane:

 

1)       Fiul lui Dumnezeu, (Isus Cristos).
2)       Cel Adevărat (Dumnezeu Tatăl), sau Dumnezeul Adevărat pe care Fiul l-a făcut cunoscut.

 

Sensul lui „en” este dat de text şi de context, şi aici sensul este de „prin”, adică că noi suntem în Cel Adevărat” prin Fiul Său, aşa cum traduce: NTTF – 2008; TLRM – 2002; NW – 2006; SCC.

 

Dacă ar fi apărut aici conjuncţia „şi” ca şi în 1Ioan 2:24, unde se vorbeşte de a „rămâne în Fiul şi în Tatăl”, atunci traducerea ar putea fi mai degrabă: „în”, însă pentru că nu apare „şi”, care să facă o diferenţiere între Cel Adevărat şi Fiul Său, atunci sensul lui „en”, este de „prin”.

 

Gramaticieni Dana şi Mantey[2], plasează această prepoziţie „en”, în categoria celor care pot fi folosite în două cazuri: locativ şi instrumental. Cu alte cuvinte „en”, poate desemna locul unde este cineva sau modul, instrumentul prin care este.

 

Prin urmare, fraza următoare: şi suntem în Cel Adevărat, în Fiul Său Isus Hristos”, poate fi tradusă şi şi suntem în Cel Adevărat, prin Fiul Său Isus Hristos.” Însă, ce susţin trinitarienii?

 

1) Interpretarea Trinitariană:

Trinitarieni susţin că: „Cel Adevărat” este Isus Cristos, şi tot El este „Dumnezeul Adevărat şi viaţa veşnică”.

 

Argumentele lor sunt următoarele: Trinitarienii spun că „Cel Adevărat”, este Isus deoarece noi suntem ÎN Cel ce este adevărat, adică ÎN Isus Hristos” Însă cuvântul„adică” nu apare în greacă. Şi chiar dacă traducem „en” din greacă cu „în” atunci textul ar fi astfel:  „şi suntem în Cel Adevărat, în Isus Hristos, Fiul Lui.” Şi această exprimare nu implică neapărat o singură persoană cum lasă să se înţeleagă din traducerea Cornilescu. De ce?

 

Nu putem aplica expresia „Cel Adevărat”, la Isus Cristos aşa cum fac trinitarienii, din două motive ale textului:

 

În primul rând, pentru că ar însemna să trecem peste ceea ce este scris în prima parte a textului, unde se precizează că: „Fiul lui Dumnezeu a venit, şi ne-a dat minte ca să cunoaştem pe Cel Adevărat”, ceea ce indică că Cel Adevărat este o altă persoană pe care Isus ne-a făcut-o cunoscut.

 

Al doilea motiv ar fi, că dacă, punem întrebarea: Al cui Fiu este Isus? Şi răspundem din text: Răspunsul care se desprinde din text ar fi: A celui Adevărat. Deci Isus nu este Cel Adevărat, pentru că El este Fiul Lui. Iar Cel adevărat este persoana pe care Domnul Isus ne-a revelat-o!

 

Aceasta este în armonie şi cu alte texte biblice, ca de pildă: Ioan 1:18  „Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.” (vezi şi Ioan 17:6,Ioan 17:26). Deci Isus a fost un martor (indicator) care a făcut cunoscut pe Tatăl.

 

Iar când textul spune: „şi suntem în Cel Adevărat, în Isus Hristos, Fiul Lui.” Textul nu vrea să sugereze că Cel Adevărat este Isus, căci atunci nu ar mai preciza: „Fiul Lui”; ci, textul vrea să arate modul cum am ajuns să fim în Cel Adevărat? Adică „prin Isus Hristos, Fiul Lui”!

 

Să trecem la a doua expresie: „Dumnezeul Adevărat”, trinitarienii spun că se referă la Fiul, deoarece aşa ar reieşi din continuitatea textului, adică: „…Isus Hristos. Acesta este Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică.” Cât şi din faptul, că doar Isus Cristos este numit în context: „viaţa veşnică” (vezi: 1Ioan 1:2; 1Ioan 5:11-12).

 

Însă expresia „Acesta”, tradusă în unele Biblii cu: „El”, nu indică neapărat că se referă la Cristos, şi nici expresia: „viaţa veşnică”. Observaţi cum comentează unii comentatorii ai Bibliei acest pasaj:

 

Un comentator biblic dă următoarea explicaţie (vezi şi n.s. din NTTF – 2008): „Subiectul logic în capitolul 5 este Dumnezeu. Versetul anterior (19) arata ca lumea zace în cel rău sau în ce este rău, dar că creştinii sunt din Dumnezeu. În versetul 4 Ioan arătase că cel născut din Dumnezeu biruie lumea crezând ca Isus este Fiul lui Dumnezeu. „Cel adevarat” din v. 20 trebuie sa fie astfel în contrast cu cel fals sau rău în care zace lumea. Un sens al lui „alethinos” este de imperfect, deficient, slab. Lumea nu poate da viaţă veşnică, dar Dumnezeu o da prin Fiul său (v. 11, 12). Numindu-l pe Dumnezeu: Cel adevărat, Ioan introduce un apelativ enigmatic al lui Dumnezeu pe care simte apoi nevoia sa-l explice. ACESTA (houtos), acest enigmatic adevărat, este Dumnezeul adevărat şi sursa vieţii veşnice. Este sursa vieţii cu condiţia să fim în unitate cu el, unitate care este posibila prin unitatea cu Fiul Său. „Cine are pe Fiul, are viaţa; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viaţa.” (v. 12). Este ceea ce se spune de fapt în sinteză în v. 20: „Şi noi suntem în Cel Adevărat, în Fiul său Isus Cristos. Acesta (Cel Adevărat) este Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică”. (comp. Ioan 8:26). Versetul următor (21) confirmă că este vorba despre Dumnezeu, prin cuvintele: „Copilaşilor, păziţi-vă de idoli!” În întreg Vechiul Testament, Dumnezeu este în război cu idolii în calitate de singurul Dumnezeu adevărat (Ier. 10:10; Ioan 17:3).”

 

În mod asemănător, în lucrarea: „Robertson's Word Pictures” se comentează la 1Ioan 5:20„În Fiul său Isus Cristos (en tôi huiôi autou Ięsou Christôi). autou se referă în mod clar la Cel Adevărat en tôi alęthinôi (Dumnezeu). Astfel această parte de propoziţie nu este în apoziţie cu precedenta, ci o explicaţie a felului cum suntem "în Cel Adevărat" - prin faptul că suntem "în Fiul său Isus Cristos". Acesta (houtos). Din punct de vedere gramatical houtos se poate referi la Isus Cristos sau la "Cel Adevărat". Este un pic tautologic să se refere la Dumnezeu, dar probabil acesta este sensul. Dumnezeu prin Cristos, în orice caz. Dumnezeu este viaţa veşnică (Ioan 5:26) şi el ne-o dă prin Cristos.”

 

Deci argumentele aduse de trinitarieni nu sunt hotărâtoare pentru a interpreta că aici expresia „Dumnezeul Adevărat”, se referă la Isus.

 

Dar haideţi să vedem în continuare:

 

 

2) Interpretarea corectă ce şine cont de text şi context:

Astfel interpretarea care rezidă după cum am văzut şi în aceste comentarii de mai sus, că atât expresia: „Cel Adevărat”, cât şi Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică” se referă la Dumnezeu Tatăl. Astfel explicaţia ar fi: „Şi noi suntem în Cel Adevărat(Tatăl) prin Fiul său, Isus Cristos. Acesta (în care suntem prin Fiul, pe care Isus la făcut cunoscut, adică Tatăl) este Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică. ”

 

Însă trinitarienii aduc un contra argument, spunând că Dumnezeu nu este numit în Scripturi nicăieri prin expresia: „viaţă veşnică”, nicăieri nu apare acest titlu sau descriere la adresa Tatălui, ceea ce ar face ca această interpretare să fie puţin forţată.

 

Însă chiar dacă această expresie nu apare explicit în Scripturi referitoare la Tatăl, există foarte multe argumente indirecte că şi Tatăl este „viaţa veşnică”.

 

Se poate argumenta că Tatăl este „viaţa veşnică”, deoarece: El este sursa sau izvorul vieţii, şi astfel expresia „viaţa veşnică”, se poate aplica şi Tatălui care este viu pentru totdeauna, vezi: Fapte 14:15; Romani 9:26; 2Corinteni 6:16; 1Tesaloniceni 1:9-10; 1Timotei 4:10; Evrei 3:12; Evrei 9:14; Evrei 12:22.

 

El este „viu în vecii vecilor” (Apocalipsa 4:10;  Apocalipsa 5:14; Apocalipsa 7:2; Apocalipsa 10:6; Apocalipsa 15:7), că El este izvorul vieţii (Psalmul 36:9), El este viu, chiar Fiul trăieşte prin El, cum poate Isus (Viaţa veşnică) să trăiască prin Tatăl, dar Tatăl să nu fie viaţa veşnică (Ioan 6:57)? Cum poate ca Isus să fie dat de cineva ca viaţă veşnică, însă Cel care l-a dat, să nu aibă calitatea de viaţă veşnică (1Ioan 5:11-12)? În plus, Dumnezeu Tatăl este singurul care are nemurirea prin Sine (1Timotei 1:17; 1Timotei 6:16), iar se înţelege că nemurirea este sinonimă cu viaţa veşnică!

 

Chiar pasajul din 1Ioan 5:20, confirmă că Tatăl este „viaţa veşnică”, dacă Tatăl este „Cel Adevărat”, iar Domnul Isus este Fiul Lui conform acestui pasaj, atunci cine poate fi: Dumnezeul adevărat care persoană, să lăsăm ca însuşi Isus Cristos să spună. În Ioan 17:1-3„După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer şi a zis: „Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu. Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu”.

 

Isus nu poate fi în 1Ioan 5:20Dumnezeul Adevărat, doar dacă scoatem Cuvintele Domnului din Ioan 17:1,Ioan 17:3, din Biblie, unde Isus declară: Tată...Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.

 

Aici Domnul Isus spune clar şi fără echivoc despre Tatăl, că este SINGURULDumnezeu Adevărat, şi acesta, care este SINGURUL, este distinct de Fiul, care a fost trimis de Acest ‚SINGUR DUMNEZEU ADEVĂRAT’.

 

Acesta este singurul text, din Biblie, care are toate elementele ca şi cel din 1Ioan 5:20. Cele patru elemente sunt: I) cunoaşterea lui Dumnezeu; II) Dumnezeul Adevărat; III) Fiul Său; IV) viaţa veşnică.

 

Astfel motivele pentru care nu putem aplica expresiile: „Cel Adevărat” şi „Dumnezeul Adevărat”„viaţa veşnică”, la Isus sunt următoarele:

 

Primul motiv este contextul frazei, şi anume că în prima parte a textului spune clar: „Fiul lui Dumnezeu a venit, şi ne-a dat minte ca să cunoaştem pe Cel Adevărat”(NTTF – 2008) deci nu El este Cel Adevărat.

 

Al doilea motiv, este că o astfel de interpretare cum că Isus este Dumnezeul adevărat, ar contrazice flagrant ceea ce spune Isus şi consemnează tot apostolul Ioan în Ioan 17:3, text ce l-a redat mai sus.

 

Al treilea motiv este că o astfel de interpretare ar contrazice alte texte din Scriptură care indică spre Tatăl, ca fiind Singurul Dumnezeu Adevărat (2Cronici 15:3; Ieremia 10:10; 1Tesaloniceni 1:9-10; 1Timotei 1:17; 1Timotei 6:15-17; Iuda 1:25; etc.).

 

Iar în final, cine este Dumnezeul Adevărat este şi viaţa veşnică, cu siguranţă că Dumnezeul Cel Adevărat este etern, şi chiar acest lucru spune apostolul Ioan, el nu spune: „Acesta este Dumnezeul Adevărat şi Acela este viaţa veşnică”, ca şi cum ar vorbi de două persoane, nu, el spune: Acesta este Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică. 
Expresia Acesta, nu se poate referi la Cristos care este Fiul Lui, şi acest cuvânt se referă la Cel Adevărat pe care Fiul L-a făcut cunoscut!

 

În concluzie: chiar dacă ultima parte a textului este dificilă de înţeles, prima parte a textului, cât şi alte texte din Scriptură, nu ne permit o astfel de interpretare.

 

Astfel prima parte a textului, şi contextul întregii Biblii ne face să încadrăm acest text într-o altă interpretare, căci textul spune clar despre Isus ca fiind Fiul Său (Celui Adevărat), dacă în text nu ar fi apărut expresia: Fiul Său, şi nu ar fi apărut fraza: Fiul lui Dumnezeu a venit, şi ne-a dat minte ca să cunoaştem pe Cel Adevărat, atunci am fi putut interpreta că Cel Adevărat este Isus Cristos. Dar nici prima parte a textului, nici contextul întregii Bibliei nu ne permit o astfel de interpretare, în întreaga epistolă 1Ioan, expresia Dumnezeu, Ioan o aplică doar la Tatăl şi face o distincţie clară între El şi Tatăl.

 


[1] În unele manuscrise expresia „Cel adevărat” este înlocuită cu „Dumnezeul Adevărat” (manuscrisul: Aa5); în altele cu: „ce este adevărat” (manuscrisele: א; L); în alte manuscrise lipsesc unele cuvinte, iar în altul lipseşte: „Isus Cristos”.
[2]  Dana şi Mantey sunt au scris un manual de gramatică pentru limba greacă.