„Drept aceea, luaţi aminte de voi înşivă şi de toată turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său.Fapte 20:28 Biblia Ortodoxă

 

În mod asemănător traduce şi BCR: „...ca să păstoriţi biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu sângele Celui al Său.
Pe baza acestui pasaj, trinitarienii afirmă că Isus este Dumnezeu, şi El ca Dumnezeu a venit pe pământ, şi-a luat umanitatea în divinitate, şi şi-a vărsat propriul sânge. Cu alte cuvinte am fost răscumpăraţi de Însuşi Dumnezeu!
Are Dumnezeu care este spirit: sânge? (vezi Ioan 4:24).
Problema la acest text este din nou una cauzată de variantele de manuscrise existente. În alte manuscrise în loc de „biserica lui Dumnezeu” apare „biserica Domnului”, aşa cum apare de pildă în Biblia Cornilescu: „Luaţi seama, deci, la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriţi Biserica Domnului pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său.” Sau în Biblia Versiunea actualizată (BVA): „Fiţi atenţi la comportamentul vostru şi aveţi grijă de toţi cei care fac parte din biserica Domnului câştigată cu sângele Său. Voi aţi fost puşi de Spiritul Sfânt ca supraveghetori ai acestei turme; şi trebuie deci să o păstoriţi.”
Sau în traducerea literală, SCC: „Luaţi seama la voi şi la toată turma în care va pus Spiritul Cel Sfânt supraveghetori, ca să păstoriţi: adunarea Domnului, pe care a câştigat-o prin sângele propriu al Său.
O altă explicaţie, înaintată de către cercetători, este că subînţelegerea  în text a termenului: „Fiu”, care chiar dacă nu apare în text în mod direct, el se subînţelege în ultima parte a textului, de acea unii traducători L-au şi introdus, chiar unii traducători trinitarieni. Să redăm şi aceste traduceri:
 „Luaţi seama deci la voi înşivă şi la toată turma în care v-a pus Duhul Sfânt supraveghetori, ca să păstoriţi Adunarea lui Dumnezeu, pe care. a cumpărat-o cu sângele Propriului Său Fiu.” (Biblia Bucureşti 2001). Observaţi ce explică traducătorii la nota de subsol: g Unele ms. Adunarea Domnului.; alte ms. Adunarea lui Hristos. h Lit. cu sângele Celui al Său.
„Vegheaţi asupra voastră şi asupra întregii turme peste care Duhul Sfânt v-a pus supraveghetori  ca să păstoriţi Biserica lui Dumnezeu pe care şi-a dobândit-o prin sângele propriului Fiu.” (Noul Testament, traducere şi note de profesor Alois Bulai şi profesor Anton Budău, publicat de Editura Sapienţia, Iaşi 2001). Iar la nota de subsol se explică: a Multe manuscrise vechi au: Biserica Domnului, o altă serie de manuscrise au: Biserica Domnului şi a lui Dumnezeu. b Deşi textul original apare în forma: prin propriul său sânge, împreună cu multe traduceri moderne (BJ, RSV, TEV etc.), am introdus: propriului Fiu, pentru uşurarea sensului.
„Luaţi seama deci la voi înşivă şi la toată turma peste care Duhul Sfânt v-a pus supraveghetori ca să păstoriţi Biserica lui Dumnezeu, pe care El a câştigat-o prin sângele propriului Său Fiu!” (NTR). La n.s. se explică: „Lit.: prin sângele Lui propriu sau prin sângele propriului Său; construcţia genitivală poate fi tradusă în ambele sensuri : prin Însuşi sângele Său sau prin sângele propriului Său (Fiu)”.
Luaţi seama la voi şi la toată turma în care va pus Spiritul Cel Sfânt supraveghetori, ca să păstoriţi Adunarea lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o prin sângele Fiului Său.(Noul Testament Traducerea Fidelă – 2008).
Iată că şi BB 2001, NTR, cât şi NT - Sapienţia, explică că la n.s. că cu toate că literal este cu sângele Celui al Său sau prin propriul său sânge, totuşi sensul textului este „sângele propriului Fiu”, aşa cum apare în text. Chiar şi în versiuni de limba engleză, ca de pildă: The Holy Bible in  Modern English, by F. Fenton, London; sau Today’s English Version, American Bible Society, New York, se introduce cuvântul „Fiu” în acest pasaj.
De fapt, bine cunoscuţi erudiţi trinitarieni: Bruce, Fitzmeyer, Knapp, Pesch, Weiser, cred că pasajul este destinat să însemne „sângele propriului Fiu”.
Este demn de menţionat că în mai multe pasaje asemănătoare, nu se dau anumite detalii explicite, în ideea că cititorul va înţelege la cine se face referirea fără ca autorul să scrie în mod explicit.
Cu alte cuvinte chiar dacă în textul din Fapte 20:28, expresia: Fiu nu apare în modexplicit, ea apare în mod implicit, autorul, doctorul Luca s-a referit la Fiul, fără a introduce expresia în sine, aşteptând ca cititorul să o deducă şi să o înţeleagă.
Să dau câteva exemple de înţelesuri implicite din N.T.
Ioan 1:11„A venit la ai Săi (propriul popor – evreii) şi ai Săi (propriul popor – evreii)nu L-au primit”.
Ioan 13:1„Înainte de praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă îi iubea pe ai Săi (ucenicii), care erau în lume, i-a iubit până la capăt”.
1Timotei 5:8„Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui (rudele lui) şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios”.
Chiar doctorul Luca mai foloseşte în cartea Fapte, acest gen de exprimare:
Fapte 4:23„După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor (ceilalţi creştini) şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrânii”.
Fapte 24:23„Şi a poruncit sutaşului să păzească pe Pavel, dar să-l lase puţin mai slobod şi să nu oprească pe nimeni din ai lui (prietenii lui) să-i slujească sau să vină la el”.
Aceste sunt doar câteva exemple ca să înţelegem că şi pasajul din Fapte 20:28, trebuie să-l înţelegem fie în sensul: „Adunarea lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o prin sângele (Fiului) Său”.
Iar dacă mergem pe variantele de manuscrise: Adunarea Domnului”, sau: „Adunarea lui Cristos”, atunci textul trebuie înţeles: „Adunarea Domnului (Cristos) pe care a câştigat-o prin sângele Său”.
E posibil că în acest pasaj să vorbească de Cristos şi de adunarea (biserica) Domnului, e posibil ca introducerea cuvântului „Dumnezeu” în loc de „Domnul”, să fie eroarea unui scrib sau o înlocuire intenţionată pentru a susţine trinitatea, şi nu ar fi primul caz.
În Romani 10:17, în unele manuscrise apare „Dumnezeu”, în alte „Cristos”, iar în 1Corinteni 10:9, în unele manuscrise apare „Cristos” în altele mai bune, apare:„Dumnezeu” sau „Domnul”.
Revenind la Fapte 20:28, o mărturie timpurie în favoarea variantei: „adunarea Domnului”, este Irineu care a scris în jur de 180-185 d.C. - Against Heresies (Cartea III, 14). E posibil ca în manuscrisele din timpul lui a apărut „adunarea Domnului”, şi nu „adunarea lui Dumnezeu”, e posibil ca Irineu să fi avut manuscrisele mai vechi sau mai bune ca cele existente.

 

Dar chiar dacă mergem pe varianta cu „Dumnezeu”, ne întrebăm cum poate Dumnezeu să aibă sânge având în vedere că El este spirit (Duh)? De fapt, chiar potrivit doctrinei trinităţii, Isus nu a avut sânge în divinitatea Lui, doar în umanitatea Sa. Ba mai mult, tot potrivit doctrinei trinităţii, „Dumnezeu Fiul” nu a fost mort în mormânt, ci, doar natura Sa umană, El doar ca om a fost mort în mormânt. Astfel nu putem vorbi de ‚sângele lui Dumnezeu’; ci doar al Fiului Său şi al Domnului nostru Isus Cristos, această interpretare concordă cu restul Scripturii: Ioan 6:53-56; Fapte 5:28; Romani 3:24-25; Romani 5:9; Efeseni 1:7; Coloseni 1:13-14,Coloseni 1:18-20; Evrei 9:12,Evrei 9:14,Evrei 9:24; Evrei 13:20; 1Petru 1:2; 1Ioan 1:7; Apocalipsa 1:5; Apocalipsa 5:9.