Cu toate că Scriptura prezintă clar cine este cel de-al doisprezecelea apostol, în locul lui Iuda Iscarioteanul, vânzătorul, care a murit când încerca să se spânzure, căzând pe stânci și zdrobindu-se de ele (comp. Matei 27:5, cu Faptele Apostolilor 1:18).

Totuși înțelepciunea firească care îi conduce pe oamenii religioși din culte și gupări religioase, trec peste ceea ce este scris, spun ba că: „Pavel a fost cel de-al doisprezecelea apostol”, sau alte năzbâtii teologice!!! Indicând prin aceasta că ei se consideră mai știutori ca Dumnezeu care a inspirat Scriptura!

Scriptura prezintă clar în Faptele Apostolilor 1:15-26, SCC: „Şi în zilele acelea, ridicându-se în mijlocul fraţilor, iar mulţimea numelor din acel loc era cam de o sută douăzeci; Petru a zis: Bărbaţi fraţi! Trebuia să fie împlinită scriptura pe care Spiritul Cel Sfânt a spus-o dinainte, prin gura lui David, despre Iuda; cel făcându-se călăuză celor arestând pe Iesus; pentru că era numărat printre noi, şi a avut partea serviciului acesta. Acesta deci, a obţinut un ogor, dintr-o plată a nedreptăţii; şi căzând cu capul în jos, a plesnit prin mijloc, şi s-au vărsat toate măruntaiele lui. Şi s-a făcut cunoscut tuturor celor locuind în Ierusalim; încât ogorul acela, în dialectul lor, se cheamă Acheldama, adică: Ogor al sângelui. Pentru că în cartea psalmilor a fost scris: „facă-se locuinţa lui pustie, şi să nu fie locuitorul în ea; şi supravegherea lui să o ia altul!” Trebuie deci, dintre bărbaţii cei venind împreună cu noi în orice timp în care Domnul Iesus a intrat la noi şi a ieşit, începând de la botezul lui Ioan până în ziua în care a fost luat sus de la noi; să se facă unu dintre ei martor al învierii Lui, împreună cu noi. Şi au propus doi: pe Iosif, chemat Barsabas, care era chemat şi Iust; şi pe Matia. Şi rugându-se, au zis: Tu, Doamne, cunoscător de inimă, al tuturor, arată pe unu pe care l-ai ales dintre aceştia doi, să ia locul supravegherii aceasta, şi al apostoliei de la care Iuda s-a abătut; ca să se ducă în locul lui. Şi le-au dat sorţi, şi sorţul a căzut pe Matia; şi a fost socotit împreună cu cei unsprezece apostoli”.

Înțelepciunea firească, drăcească, prin unii atacă: mijlocul de alegere a celui de-al doispăzecelea apostol prin sorți, însă ei uită că: 1) a arunca sorți era o metodă divină din Scripturile ebraice în poporul lui Dumnezeu (Levitic 16:8; Neemia 11:1); 2) chiar pentru alegegerea în diferite grupe de serviciu de la templu (1 Cronici 24:5; 25:8); 3) că cei unsprăzece apostoli s-au rugat pentru alegere la Stăpânul adunării care dă serviciile, la Iesus; 4) pe baza rugăciunii a venit Spiritul Sfânt care i-a călăuzit spre o metodă divină de alegere dintre doi candidați; 5) Însuși Domnul Iesus care dă serviciile în adunare (1 Corinteni 12:5) și care cunoștea inima celor doi a arătat prin sorți care este alesul Lui pentru acest serviciu de supraveghere, apostolie în adunarea Sa. 6) Rugăciunea lor a indicat smerenie pentru că cei unsprăzece nu s-au bazat pe înțelepciunea lor (Proverbe 3:5,Proverbe 1:6). 7) Dumnezeu a binecuvântat lucrarea lor și a dat mărturie celor doisprezece apostoli prin faptul că la cei doisprezece le-a trimis Spiritul Sfânt în ziua Penticostei ca să fie martori ai învierii lui Iesus așa cum Domnul a promis (Faptele Apostolilor 1:8; 2:1-4) și așa cum acesta era una dintre lucrările apostoliei! Chiar sigiliul apostoliei, a fi: „martor al învierii Lui”.

Cine a fost Matia?

Conform cerinței pentru a fi rânduit ca apostol ce supraveghează întreg poporul lui Dumnezeu: “Trebuie deci, dintre bărbaţii cei venind împreună cu noi în orice timp în care Domnul Iesus a intrat la noi şi a ieşit, începând de la botezul lui Ioan până în ziua în care a fost luat sus de la noi; să se facă unu dintre ei martor al învierii Lui, împreună cu noi”, Matia era un discipol al Domnului care L-a cunoscut pe Domnul Iesus de la botezul lui Ioan, ceea ce implică că el era inițial între discipolii lui Ioan Botezătorul, apoi la urmat pe Mesiah, devenind discipol al Lui prin botezul în Numele Lui (Ioan 3:22; 4:1,2).

Apoi Matia dând mărturie la alți evrei despre Iesus ca Mesiah, a fost recunoscut în serviciu de evanghelizator, Astfel Domnul a mărturisit despre Matia conform principiului din Matei 10:32, SCC: “care va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, voi mărturisi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu Cel ce este în ceruri”. Apoi conform cu 1 Timotei 3:13, SCC: “Pentru că cei servind bine, îşi dobândesc o poziţie bună, şi multă îndrăzneală în credinţa cea în Christos Iesus”. Aici Dumnezeu prin Pavel stabilește un principiu, că înaunte ca cineva să fie într-o poziție mai bună (apostol, profet, păstor, învățător, evanghelizator) decât cea de diakon, prima dată trebuie să servească bine într-o slujbă mai mică în contextul din 1 Timotei 3:13, cea de diakon, în situația lui Matia, cea de apostol din cea de evanghelizator! Astfel, Matia a fost rânduit un apostol, fiind din cei șaptezeci și doi rânduiți de Domnul și trimiși de El în greacă: „apostelo” (“i-a trimis” - Luca 10:1, SCC), ca apostoli secundari care să-i ajute pe cei doispăzece în lucrare. Apoi ulterior, Matia fiind martor al învierii lui Iesus Christos, a fost rânduit ca să fie unul din cei doisprezece apostoli care să conducă poporul lui Dumnezeu.

De unde știm că Matia a fost martor al învierii lui Iesus Christos, din cerința descrisă în Faptele Apostolilor 1:22, pe care el a îndeplinit-o, ceilalți apostoli știau cei Matia l-a văzut pe Domnul!

În firul evenimentelor cronologic al arătărilor după înviere, în primul rând, Isus s-a arătat lui Maria mama Sa și Mariei Magdalena, ele la mormânt au găsit piatra prăvălită şi mormântul gol (Ioan 20:1-10), şi li s-a arătat un înger conform relatării din Matei (28:2-5), iar conform cu Luca (24:1-12), doi îngeri care le-au spus că Iesus a înviat şi să meargă să spună discipolilor Lui că El a înviat şi li se va arăta în Galilea. Plecând de la mormânt Isus se arată femeilor, Maria Magdalena Îl confundă cu grădinarul dar pe care la recunoscut îndată ce Isus a chemat-o pe nume (Ioan 20:11-18). Apoi Domnul le transmite să le spună discipolilor Săi să meargă în Galilea (Matei 28:8-10).

După aceste evenimente Domnului Iesus se arată lui Petru (1 Corinteni 15:5; Luca 24:34), deoarece apostolul Pavel îl menţionează primul pe lista lui cu martorii învierii lui Isus, căci femeile în vremea aceea nu erau vrednice de crezare printre iudei.

Tot în aceea zi, pe parcursul zilei de duminică, Isus se arată celor doi pe drumul Emausului, lui Cleopa și Matia (Luca 24:13-33).

A cincea apariţie a Domnului înviat, are loc în mijlocul apostolilor, şi altora adunaţi cu aceştia în seara zilei de duminică (Luca 24:33-49).

Apostolul Pavel spune că s-a arătat la cei doisprezece apostoli (1 Corinteni 15:5)! Care doisprezece, căci Iuda Iscarioteanul era mort și Toma nu era prezent acolo? – Ioan 20:24.

Când a scris Pavel cartea întâia epistolă către Corinteni, deja Iuda a fost înlocuit de Matia (Faptele Apostolilor 1:21-26), astfel Pavel îl numește apostol încă de atunci pe baza numiri ulterioare.

Iar Toma, nu mai era în viață când scrie apostolul Pavel prima epistolă către Corinteni, ci a fost martirizat, fiind deja înlocuit de Cleopa, l-a care s-a arătat Domnul pe drumul Emausului, căci numai cine era “martor al învierii Lui” (Faptele Apostolilor 1:22, SCC), putea deveni apostol.

Astfel pe lângă cei zece apostoli, mai a fost prezent la arătarea Domnului, Cleopa și Matia, împreună fiind cei doisprezece apostoli (1 Corinteni 15:5), dar și frații lui Iesus și femeile (comp. cu Faptele Apostolilor 1:13,Faptele Apostolilor 1:14), pe care Pavel nu îi mai menționează în redarea scurtă a apariților după înviere din 1 Corinteni 15:5.

După aceea la opt zile de la înviere, în următoarea duminică, se arată lui Toma care era împreună de această dată cu ceilalţi apostoli (Ioan 20:24-31).

După aceea, tot în perioada de 40 de zile cât a fost pe pământ după înviere (Faptele Apostolilor 1:3), Iesus se arată la șapte dintre discipolii Săi, adică lui Petru, Toma, Natanael, Iacov şi Ioan fii lui Zebedei, şi a altor doi discipoli, în timp ce ei pescuiau (Ioan 21:1-14). Această apariţie a lui Iesus în faţa apostolilor Săi ca grup este a treia arătare conform cu Ioan 21:14. (Prima arătare pentru apostoli a fost în seara de duminică, a doua arătare după opt zile când a fost prezent şi Toma, iar a treia arătare celor 7 care pescuiau).

După aceea, s-a arătat conform relatării lui Pavel la peste cinci sute de fraţi (1 Corinteni 15:6), în care sunt incluși și cei șaptezecișidoi de apostoli secundari, din care unii au înlocuit pe rând pe cei doispăzece martirizați pe rând. Astfel și cei șaptezecișidoi de apostoli, au fost martori ai învierii Lui, și unii dintre ei intrând în rândurile celor doisprezece, au îndeplinit cerința de a fi martori ai învierii lui Iesus.

Apoi s-a arătat lui Iacob, la fratele Său după carne (Galateni 1:19), pentru ai întări credinţa, căci cei patru fraţi ai Lui (Matei 13:55) în timpul vieţii Lui pământeşti nu au crezut în el (Ioan 7:5).

Iar în ziua plecării sale la cer după 40 de zile de la învierea Sa, El sa arătat celor unsprezece apostoli, cu care mai era strânşi şi fraţii Lui, şi femeile, şi atunci El sa înălţat la cer în văzul lor (Faptele Apostolilor 1:3-14; Matei 28:16-10; 1 Corinteni 15:7).

Apoi ultimul la care sa arătat Domnul Iesus a fost Saul, pe drumul Damascului care a devenit ulterior: apostolul Pavel, dar această arătare a avut loc după înălţarea lui Iesus la cer (Faptele Apostolilor 9:3-6; 1 Corinteni 15:8).

Ce lucrare a făcut Matia?

În primul rând Matia devenind din discipol al lui Ioan Botezătorul, discipol al lui Mesiah, l-a mărturisit pe Iesus ca Mesiah (comp. cu Luca 12:8), crescând în credința și în lucrarea de mărturie, Matia a fost recunoscut ca evanghelizator, iar apoi a fost rânduit ca apostol secundar împreună cu alții, formând împreună un grup de şaptezeci şi doi de apostoli sau trimiși ai Domnului.

Acest grup este prefigurat de cei șaptezeci de bătrânii lui Israel care serveau alturi de Moise, Aron, Nadab și Abihu în vechime (Exod 24:9-11).

Dacă cei doisprezece aveau serviciu de supraveghere peste tot poporul lui Dumnezeu care inițial era din Israel, un apostol pentru fiecare trib a lui Israel (Geneza 49:28), aceștia aveau nevoie de alți frați care să-i ajute în lucrare, așa cum i-a ajutat cei șaptezeci de bătrâni pe Moise și echipa lui de conducere.

Ca să înțelegem lucrarea fratelui Matia din prima parte a vieții lui, trebuie să cunoaștem lucrarea celor șaptezeci și doi.

De ce a rânduit Domnul pe cei șaptezeci și doi de apostoli secundari ca lucrători ai Săi? Ne explică chiar El în Luca 10:1-20, SCC: “Iar după acestea, Domnul a rânduit pe alţi şaptezeci şi doi, şi i-a trimis doi câte doi înaintea feţei Lui, în orice cetate şi loc unde El urma să fie venit. Dar a zis către ei: secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi deci pe Domnul Secerişului, ca să scoată lucrători la secerişul Lui. Mergeţi! Iată! Vă trimit ca pe miei în mijlocul lupilor. Nu purtaţi pungă, nici traistă, nici sandale; şi nu salutaţi pe nici unu pe drum. Iar în orice casă aveţi să intraţi, întâi ziceţi: pace casei aceasta! Iar dacă are să fie acolo un fiu al păcii, se va odihni pacea voastră peste el; dar, dacă nu, ea se va întoarce la voi. Rămâneţi dar în aceeaşi casă, mâncând şi bând cele de-ale lor; pentru că vrednic este lucrătorul de plata lui. Nu vă mutaţi din casă în casă. Şi în oricare cetate aveţi să intraţi, şi au să vă primească; mâncaţi cele puse înainte vouă. Şi vindecaţi pe cei bolnavi din ea, şi ziceţi-le: s-a apropiat de voi Regatul lui Dumnezeu! Dar în oricare cetate aveţi să intraţi, şi nu au să vă primească; ieşind pe străzile ei, ziceţi: Chiar şi praful cel lipit nouă pe picioare, din cetatea voastră, vi-l scuturăm vouă; totuşi, aceasta să cunoaşteţi, că s-a apropiat Regatul lui Dumnezeu. Eu vă zic: Sodomei, în ziua aceea, îi va fi mai suportabil, decât cetăţii aceea. Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Deoarece, dacă în Tir şi Sidon se făceau lucrările puternice, cele făcute în voi; de mult se căiau, stând în sac şi cenuşă.  Totuşi, Tirului şi Sidonului le va fi mai suportabil la judecată, decât vouă. Şi tu, Capernaum, până la cer vei fi înălţat? Până la locuinţă morţilor vei fi coborât. Cel ascultând de voi, de Mine ascultă; şi cel respingându-vă, pe Mine Mă respinge; iar cel repingându-Mă, respinge pe Cel trimiţându-Mă. Dar cei şaptezeci şi doi s-au întors cu bucurie, zicând: Doamne! Şi demonii ne sunt supuşi în Numele Tău. El le-a zis: am văzut pe Satan căzând ca un fulger din cer. Iată! V-am dat autoritatea umblării pe şerpi şi scorpioni, şi peste toată puterea duşmanului; şi nimic nu vă va vătăma, nicidecum. Totuşi, nu vă bucuraţi de aceasta, că spiritele vă sunt supuse; ci, bucuraţi-vă că numele voastre au fost scrise în ceruri”.

Era primul an (zi) de serviciu al lui Iesus pe pământ (comp. cu Luca 13:32), Domnul știa că “secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini”, și El rânduit și alți apostoli, și i-a trimis doi câte doi “înaintea feţei Lui, în orice cetate şi loc unde El urma să fie venit”, cu scopul ca lucrarea lor să adune oamenii vrednici, ca apoi Domnul să-i învețe mai amănunțit calea lui Dumnezeu.

Cei șaptezeci și doi de apostoli trebuiau să facă discipoli, din care unii la rândul lor să devină lucrători, potrivit cu îndemnul de a se ruga Domnului secerișului: “ca să scoată lucrători la secerişul Lui”.

Domnul le dă instrucțiuni cum să facă lucrarea creștină și autoritate de a face vindecări și exorcizări (lucrări de putere) manifestând astfel Regatul lui Dumnezeu pe pământ. Ei vin plini de bucurie la Domnul raportându-i succesul din lucrare, chiar Satan cade și astfel este detronat de la conducerea localităților și regiunii: Horazin și Betsaida.

Domnul le dă un har mai mare, pe baza ascultării lor: “V-am dat autoritatea umblării pe şerpi şi scorpioni, şi peste toată puterea duşmanului; şi nimic nu vă va vătăma, nicidecum. Totuşi, nu vă bucuraţi de aceasta, că spiritele vă sunt supuse; ci, bucuraţi-vă că numele voastre au fost scrise în ceruri”. Astfel ei au primit autoritatea deplină asupra forțelor dușmane, ca cei doisprezece apostoli[1], astfel unii dintre ei au putut înlocui mai târziu anumiți membri din cei doisprezece apostoli care au fost martirizați.

Matia și Cleopa era printre aceștia, care ulterior au ajuns în rândul celor cei doisprezece apostoli conducători ai poporului Domnului.

Prin urmare, condiția și pentru a fi apostol secundar, era tot a fi martor al învierii lui Iesus Christos, pe lângă condiția rânduirii și împuternicirii a lui Iesus!

Mai târziu Matia prin harul Domnului ajunge să fie unul din cei doisprezece apostoli.

Dar ce lucrare a făcut el alături de ceilalți apostoli:

Cei doisprezece apostoli inclusiv: Matia, au făcut minuni și semne care au adeverit lucrarea de predicare (Faptele Apostolilor 2:43); astfel apostolii au dat mărturie cu mare putere și au transmis un mare har tutoror ce ascultau (Faptele Apostolilor 4:33);  au dat mărturie în fața sinedriului (Faptele Apostolilor 5:29).

Cei doisprezece apostoli trimit pe doi dintre ei în Samaria pentru ridicarea adunării de acolo prin transmiterea de daruri ale Spiritului Sfânt (Faptele Apostolilor 8:14); ei i-au hotărârea, ce trebuie să păzească națiunile convertite la creștinism pentru a fi ascultătoare de Dumnezeu și înăbușă astfel influența iudaizantă care voia ca și națiunile să păzească legea lui Moise (Faptele Apostolilor 15:6,Faptele Apostolilor 1:23; 16:4).

Cei doisprezece apostoli, inclusiv Matia, au dat învățătură, avertizări, sfaturi, întregului popor a lui Dumnezeu (2 Petru 3:2; Iuda 17).

Astfel cei doisprezece apostoli, inclusiv Matia, vor ajunge în cer, în poziții minunate, chiar vor avea numele scrise pe cele douăsprezece temelii a Noului Ierusalim (Apocalipsa 21:14).

Nu ne rămâne fraților decât să le urmăm pilda lor de credincioșie față de Domnul!

[1] Doar că cei doisprezece apostoli aveau autoritate deplină și în adunare, lucrare, nu doar peste forțele demonice.