Susţine undeva Biblia o creaţie prin Big Bang? Cum a apărut universul?
Să ne gândim numai la galaxii. S-a estimat că în Universul pe care îl putem observa există aproximativ 100 de miliarde de galaxii. Fiecare galaxie este de fapt o grupare mare de stele, de la aproape un miliard până la peste un bilion de stele. Cele mai multe galaxii sunt grupate în roiuri, formate din zeci până la mii de galaxii. De exemplu, s-a spus că Andromeda, o galaxie învecinată, este sora geamănă a galaxiei noastre, Calea Lactee. Forţa gravitaţională ţine aceste două vaste sisteme stelare la un loc. Împreună cu un număr mic de alte galaxii învecinate, ele formează o parte a unui roi.
Universul e alcătuit din nenumărate roiuri de galaxii. Unele roiuri sunt legate prin forţa gravitaţională de altele, formând superroiuri. Dar, de la această scară mai departe, forţa gravitaţională nu mai poate ţine grupat nimic. Oamenii de ştiinţă au constatat că aceste superroiuri se îndepărtează unele de altele. Cu alte cuvinte, Universul este în expansiune. Această descoperire uluitoare lasă să se înţeleagă că a existat un început, când Universul a fost mult mai mic şi mult mai dens. Adesea se face referire la naşterea Universului folosindu-se expresia „Big Bang“.
Profesorul de astronomie David Block a scris: „Ideea că Universul nu a existat dintotdeauna — că a avut un început — nu a fost întotdeauna larg acceptată“. Totuşi, în ultimele decenii, dovezile descoperite i-au obligat pe majoritatea celor care studiază Universul să creadă că acesta a avut într-adevăr un început.
Prin urmare, „Aproape toţi astrofizicienii au ajuns în prezent la concluzia că Universul a început cu un Big Bang care a aruncat materia în exterior, în toate direcţiile“, se spunea în 1997 în revista U.S.News & World Report.
Mulţi astronomi susţin teoria că în urmă cu miliarde de ani, datorită unei uriaşe explozii (pe care au numit-o „big-bang“) s-a declanşat o dispersie de materie şi energie, formîndu-se astfel universul aşa cum îl cunoaştem. Teoria lor nu explică însă cauza acestei „explozii“ iniţiale. Dar interesant este faptul că ea demonstrează involuntar că a existat un punct iniţial, un anumit moment în care s-a născut universul.
Desigur, mulţi oameni de ştiinţă consideră că Big Bangul a fost un eveniment spontan, nedirijat, în urma căruia particulele de materie s-au aranjat singure, alcătuind, de-a lungul timpului, stele şi planete.
Teoria relativităţii generalizate, publicată de Albert Einstein în 1916, sugera că Universul fie este în expansiune, fie se contractă. Totuşi, această idee era complet contrară concepţiei acceptate în acea vreme, şi anume că Universul este static, concepţie împărtăşită pe atunci chiar şi de Einstein. Prin urmare, el a introdus în calculele sale o „constantă cosmologică“, cum a numit-o el. Această modificare a fost făcută pentru a încerca să pună în acord teoria sa cu părerea larg acceptată că Universul este static şi neschimbător.
Însă dovezile care s-au strâns în anii ’20 când pe Muntele Wilson, în California, fusese instalat un telescop gigant, având un diametru de 2,54 m, ceea ce a făcut posibilă obţinerea unor astfel de dovezi. Observaţiile făcute cu ajutorul acestui telescop în anii ’20 au dovedit că Universul este în expansiune!
A apărut universul în urma unei explozii?
O explozie nu aduce viaţă, nu aduce ordine, o explozie într-o tipografie nu va duce la ordonarea unor file care să ducă la apariţia unor cărţi legate!
O simplă „explozie“ nu putea să stea la originea uimitorului nostru univers‚ nici nu poate explica organizarea sa‚ nici arhitectura sa şi nici legile sale impresionante. Numai un organizator perfect şi un legislator puternic putea să pună în acţiune colosalele forţe necesare pentru a face să rezulte o organizare şi nişte legi extraordinare (Isaia 33:22; Ieremia 5:22).
Apoi această teorie ridică alte întrebări: Cine a strâns la un loc elementele şi substanţele care apoi au fost împărştiate de explozie? Cine a cauzat explozia?
Faptul că universul este în expansiune dovedeşte o explozie iniţială?
Nu! De ce? Deorece cercetătorii au descoperit în 1998 că pe lăngă faptul că universul se extinde, acesta o face cu o viteză în continuă creştere. Acum, luând ca reper lumina provenită de la o anumită stea şi o supernovă, oamenii de ştiinţă pot afla exact cât de mult se va dezvolta Universul şi în cât timp o va face.
Conform unui studiu publicat în Astrophysical Journal, Universul se extinde cu o viteză de 73.8 kilometri pe secundă la fiecare 3.26 ani lumină. Expansiunea Universului se referă la depărtarea galaxiilor cu o viteză foarte mare una faţă de cealaltă. Cu cât acestea ajung mai departe, cu atât ele se mişcă mai repede.
La o explozie cu cât elementele ce sunt aruncate în aer se depărtează de epicentrul exploziei, ele se deplaseaza din ce în ce cu o viteză mai mică, nu mai mare, până cad la pământ!
Astfel o explozie ar face ca viteza expansiunii universului să fie tot mai mică, nu mai mare!
Atunci cum a apărut universul?
Biblia precizează clar: „La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul” (Geneza 1:1).
Însă de ce material s-a folosit Dumnezeu pentru a crea?
Dumnezeu ne dezvăluie în Biblie că atât substanţa creaţiei cât şi viaţa creaţiei provine din Tatăl ceresc, „Pentru că din El, şi prin El, şi pentru El sunt toate. Lui fie-I gloria în epoci! Amin.” – Romani 11:36 SCC, vezi şi 1 Corinteni 8:6; 1 Corinteni 11:12; Apocalipsa 11:11.
Această afirmaţie a Bibliei coincide cu concluzia ştinţiifică că viaţa nu poate proveni decât din viaţă preexistentă. Lucru demonstrat în secolul al XIX-lea‚ de Louis Pasteur şi alţi oameni de ştiinţă i-au aplicat‚ după cît se pare‚ o lovitură mortală evoluţiei, atunci cînd au dovedit pe bază de experimente că viaţa nu provine decât din viaţă preexistentă, ea nu provine din materie moartă.
Creatorul a dat viaţă prin suflarea Sa de viaţă (Iov 33:4; Psalmi 104:30; Faptele Apostolilor 17:25). Suflarea ieşită din Creator în început, este materialul de care Dumnezeu s-a folosit şi care a fost ulterior modelat de Cuvântul creator ce conţinea planul creaţiei şi care a avut şi puterea de a-l duce la începlinire (Psalmi 33:6; Ioan 1:1,Ioan 1:2; Evrei 11:3).
Astfel univerul, materia din care este făcut, vine din suflarea Creatorului din care o parte s-a transformat din spirit în materie, aşa cum energia se poate transforma în materie şi materia în energie!
Iată cheia înţelegerii modului în care a putut veni universul în existenţă: a fost nevoie de o transformare a materiei şi energiei. Această relaţie între energie şi materie a fost verificată de celebra formulă a lui Einstein: E=mc2 (energia este egală cu masa ori viteza luminii la pătrat). O concluzie care decurge din această formulă este aceea că materia poate fi produsă din energie‚ aşa cum materia poate şi elibera o energie colosală. Explozia atomică a fost demonstrarea în practică a acestui adevăr. Astfel‚ astrofizicianul Josip Kleczek a declarat: „Cele mai multe particule elementare‚ dacă nu cumva chiar toate‚ pot fi create prin materializarea energiei.“
Un alt exemplu în acest sens este Soarele, o stea care transformă în fiecare secundă aproximativ patru milioane de tone de materie în lumină, căldură şi alte forme de energie. Din această energie, pe Pământ ajunge numai o parte infimă, suficientă însă pentru a întreţine viaţa. Dar să ne gândim ce cantitate imensă de energie a fost necesară pentru crearea Soarelui şi a miliardelor şi miliardelor de stele din univers!
Creatorul are această energie! De ce are El această energie, şi cum?
În Biblie se spune: „Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea” – Iov 32:8. El are această energie pentru că este Atotputernic. El este izvorul vieţii – Psalmi 36:9. El zice, iar suflarea împreună cu Cuvântul iasă din gura Lui (Isaia 55:11; Psalmi 33:6) şi ceea ce a zis i-a fiinţă (Psalmi 33:9), atât de mare este puterea Lui!
Chiar dacă în prezent nu ştim de ce universul este în expansiune, există multe lucruri în univers care nu le ştim, după cum este scris: „Poţi spune tu că poţi pătrunde adâncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvârşită a Celui Atotputernic?” - Iov 11:7.
Însă ceea ce putem ştii este că există un Creator puternic care ne-a lăsat o carte ce conţine îndrumarea Sa pentru noi: Biblia (2 Timotei 3:16,2 Timotei 1:17)! Iubite cititor, ai citit tu această carte?