Existenţa lui Dumnezeu este dovedită de existenţa universului, căci în univers orice lucru, substanţă, fenomen are o cauză. Mărimea univerului şi măiestria lui arată înţelepciunea şi puterea Lui!
Oamenii de ştiinţă au aflat o infimă parte din lucrarea Creatorului, şi nici pe aceasta nu o înţeleg deplin!
Potrivit unui dicţionar, „ştiinţa” este „studiul sistematic al naturii şi al comportamentului universului material, având la bază observaţia, experimentul şi calculul”. Acest studiu presupune eforturi asidue, care deseori nu duc la niciun rezultat. Oamenii de ştiinţă fac cercetări şi experimente ce pot dura săptămâni, luni sau chiar ani.
Pentru a-şi lărgi orizontul cunoaşterii, oamenii de ştiinţă fac cercetări amănunţite în lumea înconjurătoare. În încercarea de a descifra originea universului, specialiştii în fizică nucleară studiază activitatea din interiorul atomului, în timp ce astrofizicienii analizează evenimente ce au avut loc în trecut.
Se ridică însă următoarea întrebare: A descoperit ştiinţa suficient de multe lucruri despre mediul înconjurător, ca să ajungă la concluzii atât de categorice? Răspunsul este NU. Chiar dacă ştiinţa a făcut progrese importante, mulţi oameni de ştiinţă recunosc că există încă multe lucruri necunoscute şi, probabil, imposibil de cunoscut. Fizicianul Steven Weinberg, laureat al premiului Nobel, a spus despre natură: „Niciodată nu o vom înţelege pe deplin”. Profesorul Martin Rees, astronomul regal al Marii Britanii, a scris: „Există lucruri pe care oamenii nu le vor înţelege, probabil, niciodată”. Cert este că o mare parte din natură, de la celula microscopică, la vastul univers, depăşeşte deocamdată sfera de înţelegere a ştiinţei moderne. Iată câteva exemple:
- Biologii nu înţeleg pe deplin procesele care au loc în interiorul celulelor vii.
- Ştiinţa nu explică deocamdată în mod deplin cum consumă celulele energie, cum sintetizează ele proteine şi cum se divid.
- În fiecare clipă simţim efectele forţei gravitaţionale. Totuşi, această forţă este o enigmă pentru fizicieni. Ei nu înţeleg pe deplin modul în care gravitaţia ne face să revenim pe pământ după ce sărim sau modul în care luna îşi păstrează orbita în jurul pământului.
- Cosmologii estimează că aproximativ 95% din univers este invizibil şi imposibil de detectat cu instrumente ştiinţifice. Natura acestora rămâne în continuare o enigmă!
Există şi alte lucruri pe care cercetătorii nu le cunosc. Un renumit autor de lucrări ştiinţifice a făcut următoarea remarcă: „Numărul lucrurilor pe care nu le cunoaştem depăşeşte cu mult numărul celor pe care le cunoaştem. Ştiinţa ar trebui să ne umple de veneraţie şi să ne stimuleze dorinţa de cunoaştere, nu să ne facă dogmatici”.
Astfel teoria că ştiinţa va elimina credinţa, este o fantezia! Chiar dacă s-ar folosi cele mai avansate instrumente de cercetare de care dispun, totuşi oamenii de ştiinţă au reuşit să înţeleagă doar într-o mică măsură lumea înconjurătoare. Prin urmare, ar fi nebuneşte să negăm existenţa unor lucruri pe care ştiinţa nu este capabilă să le explice! Ba mai mult să renunţăm la credinţa în Creator pe baza unor firimituri, aflate de savanţi!!!
Şi atunci ce ar trebui să facem?
Să-l căutăm pe Creator cu spiritul nostru (Isaia 26:9), dacă Îl căutăm din toată inima El se lasă găsit de noi – Ieremia 29:13.
În oameni există o dorinţă de închinare, deoarece omul este şi o fiinţă spirituală, nu doar materială, iar spiritul omului este flămând după Dumnezeu, simte nevoia de a avea legătură cu Dumnezeu (Proverbe 20:27). Oamenii nu sunt doar fiinţe materiale; ci, ei sunt făcuţi din ţărână şi din suflare sau Spirit divin (Geneza 2:7). Acel Spirit de la Dumnezeu doreşte cu gelozie, ca noi să intrăm în legătură cu cerul, cu Dumnezeu (Iacob 4:5).
În al doilea rând, omul este o fiinţă creată, ei au nevoie de un Tată, ei nu au fost creaţi să se descurce singuri (Ieremia 10:23; Luca 15:11-23).
Cine este Dumnezeu?
Există mulţi dumnezei falşi, făcuţi de oameni, din aur, argint, lemn, piatră, etc. (Psalmi 115:3-8; Apocalipsa 9:20). Omul se mai închină şi la lucrurile din creaţie, (2 Cronici 33:3; 1 Corinteni 8:5), chiar şi poftele noastre lacome pot fi considerate dumnezeu (Filipeni 3:19).
Dar adevăratul Dumnezeu se diferenţiază de aceştia prin faptul că El este Creatorul tuturor lucrurilor şi sursa vieţii (Apocalipsa 4:11; Psalmi 36:9), El susţine viaţa creaţiei Sale (Faptele Apostolilor 17:25; 1 Tesaloniceni 1:9).
Dumnezeu este omniprezent, observând totul (1 Regi 8:43; Psalmi 139:1-12; Evrei 4:13), El nu poate fi văzut de oameni (Ioan 1:18; 1 Timotei 6:16), deoarece Dumnezeu este spirit sau duh (Ioan 4:24).
Tu o fărâmă din acest univers, poţi să-l cauţi, să-L găaseşti, să-L cunoşti pe Dumnezeu, şi să intri într-o relaţie de prietenie cu El, în acest sens, urmează îndemnurile:
Proverbe 8:17: „Eu iubesc pe cei ce mă iubesc şi cei ce mă caută cu tot dinadinsul mă găsesc”.
Plangerile lui Ieremia 3:25: „Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută”.
Evrei 11:6: „Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută”.
David a spus în Psalmi 63:1: „Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tânjeşte trupul după Tine, într-un pământ sec, uscat şi fără apă”. Este Dumnezeu Bibliei Dumnezeul Tău? Dacă da, atunci fă ca David, omul lui Dumnezeu: „pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tânjeşte trupul după Tine”.
Nimic altceva nu te poate împlini decât Dumnezeu Însuşi, CĂUTĂ-L PE EL DIN TOATĂ INIMA!