De ce NU au mâncat Adam şi Eva din pomul vieţii?

De ce au mâncat din pomul cunoştinţei binelui şi răului ştim, din dorinţa de a fi ca Dumnezeu (Geneza 3:5). Satan a aprins în ei dorinţa de a fi proprii lor legiutori, şi nu mai ca Iehova să le stabilească: binele şi răul, ci ei înşişi.

Dar de ce până la căderea în păcat ei nu au consumat din pomul vieţii?

Conform Bibliei, Dumnezeu a pus „şi pomul vieţii în mijlocul grădinii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului” (Geneza 2:9 GBV 2001).

Pomul cunoştinţei răului şi binelui era un pom care aducea prin consumarea fructelor lui o cunoştinţă a binelui şi răului din perspectivă egoistă nu divină

În timp ce pomul cunoştinţei răului şi binelui era un pom descris de ei ca fiind: „pomul era bun de mâncat şi că era plăcut pentru ochi” (Geneza 3:6, GBV 2001), în contrast pomul vieţii nu era atrăgător, era similar cu Domnul care este descris profetic: „Nu avea nici frumuseţe, nici strălucire, ca să ne atragă privirile, nici o înfăţişare ca să-L dorim.” (Isaia 53:2, GBV 2001).

Pomul vieţii în mod natural nu atrăgea, oricine îl privea, ştia instinctiv că îi va aduce o cunoştină sfântă, dar care îl va îndemna pe om la o viaţă de mai mari privaţiuni, de o sfinţenie ce pretinde mai mari sacrificii! Pomul vieţii ducea la moartea eului, la lepădarea completă de sine, numai aşa: Viaţa, adică: Cristos îşi făcea locuinţa pe deplin în acel om (1Ioan 5:11-12; Galateni 2:20; Matei 16:24-25).

De ce Adam şi Eva nu au consumat din pomul vieţii ca să trăiască etern? Nimic şi nimeni nu i-ar fi oprit, după facerea lui Adam, Dumnezeu i-a spus:...Din orice pom din grădină poţi să mănânci în voie. Dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, pentru că, în ziua când vei mânca din el, vei muri negreşit” (Geneza 2:9,16-17). Interdicţia era doar privitoare la pomul cunoştinţei nu şi la pomul vieţii!

Nu era oare Adam perfect? Ba da el a fost creat perfect, căci lucrarea lui Iehova este perfectă (Deuteronom 32:4).

Însă orice depărtare de la Dumnezeu şi ne-rămânere statornică lângă El şi în aranjamentul Lui spre viaţă, duce la alunecare subtilă şi apoi la cădere pe faţă!

Conform Scripturilor, omul nu este nemuritor prin sine, ci chiar cei ce vor primi viaţa eternă, ea este menţinută doar prin comuniune cu Tatăl şi Fiul (1Ioan 1:1-3). Doar Tatăl este nemuritor prin Sine şi nu are nevoie de nimeni ca să trăiască!

Pomul vieţii dă rod în fiecare lună (Apocalipsa 22:2), ceea ce indică că regulat oamenii răscumpăraţi trebuie să se alimenteze din el pentru a-şi păsatra nemurirea!

Adam şi Eva trebuia să consume din pomul vieţii, dar pomul nu era atrăgător, el aducea o cunoştinţă ce îi transforma pe cei ce o urmau în asemănarea Tatălui şi a Fiului (Ioan 17:3). Înainte ca Adam şi Eva să fi căzut în păcatul neascultării de a nu mânca din pomul oprit, ei lăuntric s-au depărtat de Dumnezeu! Orice om însetat după cele divine, după viaţă, nu ar mai sta pe gânduri şi ar alerga la pomul vieţii, dar atunci când un om se mulţumeşte cu o stare de bine şi nu tânjeşte după mai bine, va cădea!

Adam şi Eva erau într-o stare de bine, ei erau mulţumiţi spiritual, dar ştim că există: binele dar este şi nivelul de „mai bine” (comp. cu 1Corinteni 7:38).

Necrescând la acest nivel spiritual, Adam şi Eva au devenit vulnerabili, nedorind pomul vieţii, ei au putut fi mai uşor ademeniţi de cel rău ca să mănânce din pomul interzis, un pom ce părea a fi„bun de mâncat şi că era plăcut pentru ochi şi că pomul era de dorit ca să dea inteligenţă”, dar în realitate era un pom ce aducea: moartea! Un pom prin care cei mâncând din el, pierdeau perspectiva divină asupra lucrurilor, optica divină şi deveneau iubitori de sine.

Şi în prezent există pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului! Cu cât ne vom lepăda de noi, vom lua crucea zilnic şi Îl vom urma pe Domnul Isus, cu atât vom gusta din El şi vom elimina otrava pomului interzis din noi, pe care am moştenit-o.

Dar cei care vor urma înţelepciunea lumii vor devenii tot mai egoişti, şi vor umbla tot mai mult în poftele nelegiuite ale acestei lumi conduse de cel rău! Şi care în final va duce la focul veşnic (Matei 25:41)!