Evrei 9:21-24, GBV 2001: „Şi a stropit în acelaşi fel, cu sânge, şi cortul şi toate vasele slujirii;
şi aproape toate sunt curăţite cu sânge, potrivit legii, şi fără vărsare de sânge nu este iertare.
Era deci necesar ca imaginile celor din ceruri să fie curăţite cu acestea, iar înseşi cele cereşti, cu jertfe mai bune decât acestea. Pentru că Hristosul nu a intrat în locuri sfinte făcute de mâini, imagini ale celor adevărate, ci chiar în cer, ca să Se arate acum, pentru noi, înaintea feţei lui Dumnezeu”.

Întrebarea care se ridică din acest pasaj este: de ce cortul şi vasele din cer au nevoie de curăţire?

Oamenii dau tot felul de explicaţii, unele venite de la înţelepciunea firească.

Una din aceste explicaţii este dată de William MacDonald în cartea: „Comentariu biblic al credinciosului Noul Testament”, unde la p.1002,1003, se explică: „În mod similar, Moise a stropit cu sânge cortul şi toate vasele folosite în cadrul închinării. Ritualul acesta nu se găseşte în VT. Sângele nu figurează în pasajul de la Exod 40 referitor la consacrarea cortului. Totuşi simbolismul este clar. Tot ce intră în contact cu omul păcătos este întinat şi, prin urmare, trebuie curăţit...S-ar putea să ne surprind faptul că şi locurile cereşti trebuiesc curăţite. In sensul acesta textul de la Iov 15:15 ne-ar putea oferi un indiciu. Acolo citim că „cerurile nu sunt curate înaintea Lui”. Asta se datorează negreşit faptului că Satan a comis primul act de păcătuire în cer (Isa. 14:12-14) şi faptului că el încă are acces în prezenţa lui Dumnezeu, ca pârâş al fraţilor (Apo. 12:10)”.

Însă acestă explicaţie nu concordă cu realitatea!

În primul rând, curăţarea are loc înainte ca fiii lui Aron, preoţii să intre în cort şi să slujească, astfel nu contocatul cu păcătoşenia preoţilor avea nevoie de curăţire! În al doilea rând, chiar dacă satan are acces la cer, el nu are acces la cort şi la vasele prin care creaturile cereşti I se închină lui Iehova.

Satan şi demonii nu pot intra în locul unde se face serviciul sacru.

Care este atunci explicaţia?

Chiar dacă în legea lui Moise nu se prezintă direct curăţirea vaselor cu sânge, ea se făcea.

Dacă citim Exod 29:11,Exod 1:12,Exod 1:20,Exod 1:21, GBV 2001 vedem: „Şi să înjunghii viţelul înaintea Domnului, la intrarea cortului întâlnirii. Şi să iei din sângele viţelului şi să pui cu degetul tău pe coarnele altarului şi să verşi celălalt sânge la piciorul altarului...Şi să înjunghii berbecul şi să iei din sângele lui şi să pui pe lobul urechii drepte a lui Aaron şi pe lobul urechii drepte a fiilor săi şi pe degetul mare al mâinii drepte a lor şi pe degetul mare al piciorului drept al lor; şi să stropeşti sângele pe altar de jur-împrejur. Şi să iei din sângele care este pe altar şi din untdelemnul ungerii şi să-l stropeşti pe Aaron şi veşmintele lui, şi pe fiii lui şi veşmintele fiilor lui cu el; şi va fi sfinţit el şi veşmintele lui, şi fiii lui şi veşmintele fiilor lui odată cu el”.

Iar în Exod 40:9, GBV 2001: „Şi să iei untdelemnul ungerii şi să ungi cortul şi tot ce este în el şi să-l sfinţeşti, pe el şi toate uneltele lui, şi va fi sfânt”.

În legea lui Moise este prezentat cum sângele jertfei de pa altar lucrează împreună cu undelemnul pentru ungere, atât preoţii erau sfinţiţi şi consacraţi astfel, cât şi altarul şi implicit cortul şi vasele şi ustensilele din cort!

Iată preotul consacrat prin sânge şi undelemn, tot aşa preotul din noul legământ, creştinul, nu este consacrat, făcut preot doar prin Spirit Sfânt (undelemn), ci şi prin sângele mielului fără cusur: sângele lui Isus (citeşte 1 Petru 1:2).

Apostolul Pavel ştia că preoţii au folosit pentru curăţire, sfinţire şi consacrare pe lângă undelemn şi sângele de animale jertfite, iar El spune prin inspiraţie divină de necesitatea „ca imaginile celor din ceruri să fie curăţite prin acestea; dar cele cereşti, prin jertfe mai bune decât acestea”. La ce se referă el aici?

De ce cortul şi vasele din cer au nevoie de curăţire?

Motivul nu este că cortul este necurat, sau că vasele sunt necurate şi imperfecte, că le-a întinat satan sau oamenii păcătoşi, Biblia e clară:

„După acestea am văzut: şi iată o mulţime mare, pe care nimeni nu putea să o numere, din orice naţiune şi seminţii şi popoare şi limbi, stând înaintea tronului şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în haine albe, şi cu ramuri de palmier în mâinile lor. Şi strigau cu glas tare, spunând: „Mântuirea este a Dumnezeului nostru, care şade pe tron, şi a Mielului!“ Şi toţi îngerii stăteau în jurul tronului şi al bătrânilor şi al celor patru făpturi vii; şi s-au prosternat înaintea tronului şi s-au închinat lui Dumnezeu, spunând: „Amin! Binecuvântarea şi gloria şi înţelepciunea şi mulţumirea şi onoarea şi puterea şi tăria fie a Dumnezeului nostru, în vecii vecilor! Amin“. Şi unul dintre bătrâni a răspuns, zicându-mi: „Aceştia, care sunt îmbrăcaţi în haine albe, cine sunt şi de unde au venit?“ Şi i-am spus: „Domnul meu, tu ştii“. Şi mi-a spus: „Aceştia sunt cei care vin din necazul cel mare şi ei şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului. Pentru aceasta sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu şi-I slujesc zi şi noapte în templul Său; şi Acela care şade pe tron Îşi va întinde cortul peste ei” – Apocalipsa 7:9-15, GBV 2001.

În templul din cer slujesc oameni, însă doar cei spălaţi în sângele mielului, astfel ei nu întinează templul!

Apoi în cartea Apocalipsa se prezintă cortul şi templul din cer dar nicăieri în el nu apar demonii sau satan, ci doar îngerii lui Dumnezeu (vezi: Apocalipsa 11:19; Apocalipsa 14:17; Apocalipsa 15:5-8; Apocalipsa 16:17).

Astfel cortul din cer despre care vorbeşte Pavel în cartea Evrei are nevoie de curăţire, nu pentru că acolo sunt păcatele oamenilor, oameni păcătoşi sau demoni, pentru că această curăţire are loc la înălţarea lui Cristos la cer (Faptele Apostolilor 1:3; Evrei 9:11,Evrei 1:24), atunci când îţi începe slujba de Mare Preot!

Astfel, acestă stropire cu sânge are rolul de consacrare a cortului şi a vaselor, şi o acoperire cu sânge pentru a rămâne curate şi sfinte şi ulterior când vor ajuta la slujba de ispăşire a păcatelor oamenilor. Curăţirea cortului şi a vaselor la înălţarea Domnului era deci o punere de o parte (sfinţire) pentru acest serviciu şi o pregătire pentru slujbă!

Iubite cititor toate aceste îngrijiri ale Tatălui ceresc ale cortului din cer, prin care să fi ispăşit de păcate, iertat, sfinţit, pe baza sacrificiul lui Cristos, ar trebui să te aducă pe genunchi cu smerenie şi mulţumire, şi la o adâncă recunoştiinţă, dragoste şi căinţă!