Apocalipsa 1:5; 3:14: „şi din partea lui Isus Hristos, martorul credincios...  Îngerului Bisericii din Laodicea scrie-i: „Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, începutul zidirii (creaţiei GBV 1989) lui Dumnezeu”. Observaţi că în acest pasaj, Isus este numit: „începutul zidirii lui Dumnezeu” (BC) sau „începutul creaţiei lui Dumnezeu” (GBV 1989).

Trinitarienii dau un alt sens versetului, ei spun că cuvântul în greceşte pentru „început” este arkhe şi înseamnă origine, obârşie, sursă sau izvor. Acelaşi cuvânt se găseşte şi în Ioan 1:1. Literar pasajul ne spune ca la origine s-a aflat Cuvântul şi acest Cuvânt era Dumnezeu.

Astfel sensul din Apocalipsa 3:14, în opinea lor, nu este că Isus este începutul lucrării lui Dumnezeu, prima zidire sau fiinţă creată; ci, că Isus este originea, izvorul creaţiei sau stăpânitorul creaţiei, astfel textul ar suna astfel: „originea zidirii lui Dumnezeu” sau „conducătorul zidirii lui Dumnezeu”. Trinitarienii spun că Isus Hristos este ARHITECTUL creaţiei lui Dumnezeu şi nu prima fiinţă creată, deoarece din termenul grec „arkhe” pe care-l găsim aici au derivat termenii de: arhitect, arhanghel (conducător îngeresc), etc.

În dicţionarul Biblic de la CLV, se spune: „Început: gr. arche, 1) începere, origine, a) despre începutul tuturor lucrurilor, Ioan 1:1; Matei 19:4; Ioan 8:44; 1 Ioan 1:1; 2:13; 2 Petru 3:4; Evrei 1:10; b) într-un sens relativ, despre începutul unui lucru...2) persoana sau lucrul care este la început, primul într-o serie, conducătorul...3) ceva prin care un lucru începe să fie, originea cauza activă...4) capătul unul lucru...3) primul loc stăpâniri, autorităţi...de aici, termenul este trecut asupra îngerilor şi demonilor cărora li s-a dat stăpânire peste anumite domenii...”.

Vedem că acest cuvânt are mai multe sensuri. Astfel, după concepţia unora, versetul ar vrea să spună că Fiul a fost ‘cel care a început creaţia lui Dumnezeu’, ‘sursa supremă’ a acesteia.

Dar, să nu uităm că primul sens este de: „început” (Greek-English Lexicon, de Liddell şi Scott), sensul principal al cuvântului arkhé este „început” (Oxford, 1968, p. 252). Dicţionare şi Lexicoane susţin că acesta este primul sens (vezi: Friberg lexicon; Dicţionar UBS; Louw-Nida lexicon; Liddell-Scott lexicon; Thayer lexicon).

Chiar apostolul Ioan care a scris Apocalipsa, vorbeşte de arkhe, cu sensul de început în contrast cu „sfârşitul” (Ioan 1:1; Apocalipsa 21:6; 22:13), sensul lui „arkhe” în cartea Apocalipsa este de „început”.

De fapt, care explicaţie este în armonie cu restul Bibliei? Explicaţia trinitariană, sau explicaţia că Isus este literal începutul creaţiei lui Dumnezeu? Biblia în alte texte vorbeşte despre Fiul astfel: „Domnul m-au zidit pre mine început căilor Sale, spre lucrurile Sale.  Mai înainte de veaci m-au întemeiat pre mine, întru început, mai înainte de a face pământul”. (Proverbe 8:22,Proverbe 1:23 - Biblia de la Blaj 1795). Tot la fel, „şi ieşirile Lui, din început, din zilele veacului.” (Mica 5:2 - Biblia de la Blaj 1795). Iar la Coloseni 1:18 BC, se spune: „El este începutul”.

Iată, că aceste texte concordă perfect cu Apocalipsa 3:14, doar dacă aici sensul lui arkhe este „începutul”. Isus este „începutul creaţiei lui Dumnezeu” (BCR), El a fost zidit şi întemeiat la început.

Un pasaj asemănător este Osea 1:2, unde se spune: „Începutul cuvântului DOMNULUI prin Osea”, în Septuaginta este tradus astfel: „arkhe logoy Kyrioy...”, iată că „arkhe” are sensul de început, adică un moment în timp, în care cuvântul (logosul) profetic a venit la Osea. În mod asemănător, începutul creaţiei, este un moment în timp (la începutul timpului) când Fiul (Logosul) a venit în existenţă. Este interesant că traducerile chiar trinitariene, traduc în Apocalipsa 3:14, cu „începutul” nu cu „sursa” sau „originea”.

Chiar Theophil al Antiohiei, episcop între anii 169-177 d.C., a spus în cap. XV (cartea a II –a): „El a fost chemat Începutul” (Apocalipsa 3:14).

Prin urmare, la aceste argumente, Isus are o cauză, o origine (obârşie), un început, are un punct de plecare, când s-a născut, sau a ieşit din Tatăl, astfel El nu este co-etern, nici egal în ce priveşte vârsta cu Tatăl, nici ne-cauzat, nici ne-născut ca Tatăl, Tatăl nu are origine, nu este cauzat, derivat, născut din altcineva.

Având în vedere această diferenţă, Isus prin Sine, nu este Dumnezeu deplin şi absolut ca Dumnezeul care este izvorul sau sursa primară a tuturor creaturilor (Romani 11:36; 1 Corinteni 8:6; Faptele Apostolilor 17:25).