Tipărire

„Deci, oricine, care aude cuvintele acestea ale Mele şi le face, va fi asemănat cu un bărbat chibzuit, care a construit casa lui pe stâncă. şi a coborât ploaia, şi au venit râurile, şi au suflat vânturile, şi au lovit în casa aceea, şi nu a căzut; pentru că fusese întemeiată pe stâncă. şi oricine, auzind cuvintele acestea ale Mele şi nu le face, va fi asemănat cu un bărbat nebun, care a construit casa lui pe nisip. şi a coborât ploaia, şi au venit râurile, şi au suflat vânturile, şi au izbit în casa aceea, şi a căzut; şi căderea ei a fost mare.” – Matei 7:24-27SCC.

 

„Dar de ce Mă chemaţi: Doamne! Doamne! şi nu faceţi cele ce zic Eu? Oricare, venind la Mine, şi auzind cuvintele Mele, şi făcându-le; am să vă arat cui este asemănător. Este asemănător unui om zidind o casă; care a săpat şi a adâncit, şi a pus o temelie pe stâncă. Iar făcându-se inundaţie, râul a lovit în casa aceea; dar nu a fost în stare să o clatine, pentru că fusese zidită bine. Dar cel auzind, şi nefăcând, este asemănător unui om zidind o casă pe pământ, fără temelie; înspre care a lovit râul, şi îndată a căzut; şi prăbuşirea casei aceea s-a făcut mare.” – Luca 6:46-49SCC.

 

În timp ce predica din Matei cap. 5-7, este rostită pe un munte (Matei 5:1), cea din Luca este rostită fiind la câmpie (Luca 6:17). Deci aceste predici nu sunt identice, ci au fost rostite în două ocazi diferite, chiar dacă unele elemente se aseamănă din aceste două predici!

În această parabolă, descrisă de cei doi evanghelişti, Domnul descrie două tipuri de bărbaţi: 1. chibzuit; 2. nebun, şi descrie reacţia lor la Cuvântul Domnului: cel chibzuit: „aude cuvintele acestea ale Mele şi le face”; iar cel nebun: „auzind cuvintele acestea ale Mele şi nu le face”.

Primul om care împlineşte Cuvântul este comparat cu un bărbat chibzuit care atunci când construieşte o casă o construieşte pe o temelie solidă, în stâncă. Aceasta pretindea mult efort şi muncă, după cum redă Luca: „care a săpat şi a adâncit, şi a pus o temelie pe stâncă.” Dar se merită, căci indiferent de probleme, încercări, lovituri pe care le primeşte simbolizate prin ploaie, râuri şi vânt, acel om nu cade ca şi casa, deoarece are temelia în stâncă, respectiv în asculatarea Cuvântului lui Iesus!

Al doilea bărbat este cel care nu împlineşte Cuvântul, el este comparat cu un bărbat nebun care atunci când construieşte o casă o construieşte pe o temelie slabă, pe nisip! Iar problemele, încercările, loviturile pe care le primeşte simbolizate prin ploaie, râuri şi vânt, face ca acel om să cadă, ca o casă care se dărâmă, deoarece are temelia pe nisip, respectiv pe neascultarea faţă de Domnul!

Scopul parabolei este conştientizarea practicării cuvântului auzit, nu doar auzirii lui, de aceasta depinde viaţa sau moartea! Era inutil ca evreii să-l strige: „Doamne! Doamne!”  dar să nu facă ceea ce El le-a spus! Era periculos ca ei să pretindă că sunt discipolii Săi, fiindcă auzeau Cuvântul vestit de El, dar să nu facă ceea ce El îi învăţa!

Versetul cheie este: nu a căzut” (Matei), Iar în Luca: „dar nu a fost în stare să o clatine, pentru că fusese zidită bine”, indicând durabilitatea vieţii celui care are fundamentul vieţii în auzirea şi în practicarea Cuvântului sfânt a Domnului Iesus!