Tipărire

Matei 5:38-46, SCC: Aţi auzit că s-a spus: „ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte”. Dar Eu vă zic: Nu vă împotriviţi celui rău; ci, oricui te loveşte în obrazul tău cel drept, întoarce-i şi pe celălalt. Şi celui vrând să se judece cu tine şi să ia cămaşa ta, lasă-i şi mantia. Şi oricine te va obliga să mergi cu el o milă, mergi cu el două. Celui cerându-ţi, dă-i; iar pe cel vrând să se împrumute de la tine, nu îl refuza. Aţi auzit că s-a spus: „Să iubeşte pe aproapele tău, şi să urăşti pe duşmanul tău.” Dar Eu vă zic: Iubiţi pe duşmanii voştri, şi rugaţi-vă pentru cei persecutându-vă; ca să vă faceţi fii ai Tatălui vostru Cel ce este în ceruri; pentru că El răsare soarele Lui peste răi şi buni, şi plouă peste drepţi şi nedrepţi. Pentru că, dacă iubiţi pe cei iubindu-vă, ce plată aveţi? Oare nu fac şi vameşii la fel? Şi dacă aveţi să salutaţi numai pe fraţii voştri, ceva deosebit faceţi? Nu fac şi naţiunile la fel? Voi deci, fiţi perfecţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc este perfect”.

Domnul Iesus își încheie această parte din predică cu concluzia și îndemnul: “Voi deci, fiţi perfecţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc este perfect”. Indicând că mai înainte a vorbit despre perfecțiune, despre cum să fim perfecți în dragoste? Să analizăm pe rând sfaturile Sale:

El spuneAţi auzit că s-a spus: „ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte”. Dar Eu vă zic: Nu vă împotriviţi celui rău; ci, oricui te loveşte în obrazul tău cel drept, întoarce-i şi pe celălalt”.

În Legea Lui Moise se spunea cu adevărat: “ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte” (vezi: Exod 21:24; Levitic 24:20), însă El ne îndeamnă: “Nu vă împotriviţi celui rău”, și ne dă apoi exemple cum să facem asta; un prim exemplu: “oricui te loveşte în obrazul tău cel drept, întoarce-i şi pe celălalt”. Iată cum să nu ne împotrivim celui rău, să nu ne lăsăm provocați de o palmă pentru a răspunde cu rău la rău (Romani 12:17-21), ci să rămânem calmi oferind și celălalt obraz, la fel cum despre Iesus s-a spus: “Mi-am dat spatele celor care mă băteau şi obrajii celor care-mi smulgeau barba. Nu mi-am ascuns faţa de batjocură şi de scuipare” (Isaia 50:6, GBV 2001).

Mai departe Domnul mai ne dă un exemplu de a nu ne împotrivi celui rău: “Şi celui vrând să se judece cu tine şi să ia cămaşa ta, lasă-i şi mantia”. Atunci când este la mijloc un bun material trecător, să fim dispuși să lăsăm de la noi, să-i dăm și mantia, chiar dacă acel cineva merită doar cămașa.

Învățătorul Iesus continuă cu un alt exemplu:

“Şi oricine te va obliga să mergi cu el o milă, mergi cu el două”. În vremea Domnului Iesus, Israelul se afla sub ocupaţie romană, iar romanii nu ezitau să oblige cetăţenii sau animalele lor să muncească pentru ei. Iată ce spune William Barclay în lucrarea Analiza semantică a unor termeni din Noul Testament: „Oricine putea să fie obligat să poarte efectele armatei pe o anumită distanţă; oricine putea să fie silit să îndeplinească orice serviciu pe care ocupanţii i-l impuneau. Astfel dacă un discipol a lui Iesus i se cerea să care un rucsac militar sau alte bagaje ei trebuiau să facă chiar mai mult decât li se cerea, să meargă chiar două mile arătând prin asta că ei nu sunt răzvrătiți, ci supuși celor cu autoritate, și că ei fac mai mult decât li se cere.

În zilele noastre dacă un om ne cere ceva să facem chiar mai mult decât ne cere pe baza acestui principiu. De pildă o vecină are bagaje și ne cere să le ducem până la bloc, noi i le putem duce până sus la apartament.

Mai departe Iesus trece la relațiile dintre evrei când spune: “Celui cerându-ţi, dă-i; iar pe cel vrând să se împrumute de la tine, nu îl refuza”. Aici Învățătorul se referă la relațiile din poporul Israel, în care un evreu care poate împrumuta să de-a împrumut: celui sărac din națiunea Israel!

De fapt partea doua a versetului nu se poate aplica în cadrul comunității creștine, deoarece creștinii nu i-au cu împrumut de la nimeni (Romani 13:8).

Apoi din contextul textului și al predicii de pe Munte, vedem cum Iesus vorbeau cu evreii și cu discipolii Lui proveniți dintre evrei, și lor le dă aceste învățături (Matei 5:1; Matei 5:33-35,Matei 5:41-47).

În timpul Domnului Iesus existau evrei săraci, așa cum a fost scris: “Pentru că, totdeauna pe cei săraci îi aveţi cu voi…” (Marcu 14:7, SCC), și conform poruncii din Deuteronom 15:7-11, cei din Israel mai înstăriți trebuiau să îi ajute pe cei săraci, dându-le împrumut fără dobândă!

Domnul Iesus știa că cărturarii, fariseii și alții bogați au devenit nemiloși și nu mai împrumutau pe cei săraci, așa cum a fost porunca din Deuteronom 15:7-11, GBV 2001: “Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău, să nu-ţi împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mâna înaintea fratelui tău celui lipsit. Ci să-i deschizi mâna, şi să-l împrumuţi cu ce-i trebuie ca să facă faţă nevoilor lui. Vezi să nu fii aşa de rău ca să zici în inima ta: „Ah! se apropie anul al şaptelea, anul iertării!” Vezi să n-ai un ochi fără milă pentru fratele tău cel lipsit şi să nu-i dai. Căci atunci el ar striga către Domnul împotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat: ci să-i dai şi să nu dai cu părere de rău în inimă; căci pentru aceasta te va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău în toate lucrările de care te vei apuca. Întotdeauna vor fi săraci în ţară; de aceea îţi dau porunca aceasta: „Să-ţi deschizi mâna faţă de fratele tău, faţă de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta”. Și de aceea El le-a adus aminte dragostea frățească prin legea divină care avea grijă de frații lor evrei săraci, ca să de-a celui ce le cere împrumut, și să nu-l refuze pe un evreu sărac care are nevoie de ajutor material.

Mai departe Domnul continuă spunând: Aţi auzit că s-a spus: „Să iubeşte pe aproapele tău, şi să urăşti pe duşmanul tău”, El face referire la Levitic 19:18, însă El continuă spunând: Dar Eu vă zic: Iubiţi pe duşmanii voştri, şi rugaţi-vă pentru cei persecutându-vă; ca să vă faceţi fii ai Tatălui vostru Cel ce este în ceruri; pentru că El răsare soarele Lui peste răi şi buni, şi plouă peste drepţi şi nedrepţi. Pentru că, dacă iubiţi pe cei iubindu-vă, ce plată aveţi? Oare nu fac şi vameşii la fel? Şi dacă aveţi să salutaţi numai pe fraţii voştri, ceva deosebit faceţi? Nu fac şi naţiunile la fel? Voi deci, fiţi perfecţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc este perfect”.

Domnul ne dă o lege mai înaltă cea din vechiul legământ, și ne spune să ne iubim și dușmanii, și dă un exemplu practic: să ne rugăm pentru cei care ne persecută, ca să fim ca Tatăl din cer care dă ploaie peste drepți și nedrepți, însă dacă iubim doar pe cei care ne iubesc ce plată avem superioară vameșilor și oamenilor răi, căci și ei iubesc și țin la cei care țin la ei; ci noi trebuie să fim perfecți ca Tatăl iubind și pe cei care ne fac rău și răspunzând cu iubire nu cu rău.

Fie ca Dumnezeu să ne toarne dragostea Lui și să ne silim să ne învingem iubirea de sine, ca să imităm exemplul Lui (Efeseni 5:1) și să devenim ca El în dragoste.