📖 Biblie Online (SCC)

Capitole:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Romani – Capitolul 8

1Aşadar, acum nu este nici o condamnare pentru cei ce sunt în Christos Iesus.
2Pentru că legea Spiritului de viaţă în Christos Iesus, m-a eliberat de legea păcatului şi a morţii.
3Pentru că; ceea ce era imposibil pentru lege, fiind slabă prin carne; Dumnezeu, trimiţându-L pe Fiul Său într-o asemănare a cărnii păcatului, şi pentru păcat, a condamnat păcatul în carne;
4pentru ca dreptatea legii să fie împlinită în noi cei neumblând potrivit cărnii, ci potrivit Spiritului.
5Pentru că, cei fiind potrivit cărnii, gândesc cele ale cărnii; dar cei fiind potrivit spiritului, gândesc cele ale Spiritului.
6Pentru că, mentalitatea cărnii, este moarte; dar mentalitatea Spiritului, este viaţă şi pace.
7Pentru că, mentalitatea cărnii, este duşmănie împotriva lui Dumnezeu; fiindcă nu este supusă legii lui Dumnezeu, deoarece nici nu poate.
8Iar cei fiind în carne, nu pot place: lui Dumnezeu.
9Dar voi nu sunteţi în carne, ci în Spirit; dacă Spiritul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Dar, dacă cineva nu are Spiritul lui Christos, acesta nu este al Lui.
10Dar, dacă Christos este în voi, corpul este mort din cauza păcatului; însă Spiritul este viaţă, din cauza îndreptăţirii.
11Iar dacă Spiritul Celui înviind pe Iesus dintre morţi locuieşte în voi; Cel înviind pe Christos dintre morţi, va face vii şi corpurile voastre muritoare, prin Spiritului Său, Cel locuind în voi.
12Astfel deci, fraţilor, nu suntem datori cărnii, pentru a trăi potrivit cărnii;
13pentru că, dacă trăiţi potrivit cărnii, urmaţi să muriţi; dar, dacă prin Spirit omorâţi faptele corpului, veţi trăi.
14Pentru că oricâți sunt conduși de Spiritul lui Dumnezeu, aceștia sunt fii de Dumnezeu.
15Pentru că nu aţi primit spirit de sclavie, iarăşi spre frică; ci, aţi primit Spirit de înfiere, prin care strigăm: Abba! Tată!
16Chiar Spiritul mărturiseşte împreună cu spiritul nostru, că suntem copii ai lui Dumnezeu.
17Iar dacă suntem copii, suntem şi moştenitori; moştenitori ai lui Dumnezeu, însă moştenitori împreună cu Christos; dacă suferim împreună cu El, ca să fim şi glorificaţi împreună cu El.
18Pentru că, consider că suferinţele timpului de acum, nu sunt vrednice de comparat cu gloria cea urmând să fie dezvăluită în noi.
19Pentru că, aşteptarea stăruitoare a creaţiei aşteaptă dezvăluirea fiilor lui Dumnezeu.
20Deoarece creaţia a fost supusă deşertăciunii, nu de bunăvoie; ci, din cauza celui supunând-o;
21în speranţă că şi creaţia va fi eliberată de sclavia stricăciunii, pentru libertatea gloriei copiilor lui Dumnezeu.
22Pentru că, ştim că toată creaţia suspină împreună, şi este împreună în dureri de naştere până acum.
23Dar nu numai aceasta; ci, şi noi, având pârga Spiritului, şi noi suspinăm în noi, aşteptând o înfiere; adică răscumpărarea corpului nostru.
24Pentru că am fost salvaţi în speranţă; dar o speranţă văzută, nu este speranţă. Căci cine speră ceea ce vede?
25Dar dacă sperăm ceea ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.
26La fel însă, şi Spiritul ajută slăbiciunii noastre. Pentru că nu ştim să ne rugăm precum trebuie. Dar însuşi Spiritul mijloceşte cu suspine nevorbite.
27Însă Cel cercetând inimile, ştie care este mentalitatea Spiritului; pentru că El mijloceşte pentru sfinţi potrivit cu Dumnezeu.
28Ştim însă că toate lucrează împreună spre bine pentru cei iubind pe Dumnezeu; pentru cei fiind chemaţi potrivit planului.
29Pentru că, pe care i-a cunoscut dinainte, i-a şi rânduit să fie conform imaginii Fiului Său; pentru a fi El un întâi-născut între mulţi fraţi.
30Iar pe care i-a rânduit, pe aceia i-a şi chemat; şi pe care i-a chemat, pe aceia i-a şi îndreptăţit; iar pe care i-a îndreptăţit, pe aceia i-a şi glorificat.
31Deci ce vom zice referitor la acestea? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastră?
32Cel care nici pe Fiul nu L-a cruţat, ci L-a dat pentru noi toţi; cum nu ne va dărui toate împreună cu El?
33Cine va acuza împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel îndrptăţindu-i!
34Cine este cel acuzând? Christos Iesus, Cel mort; mai mult însă, Cel înviat, şi care este la dreapta lui Dumnezeu, şi care mijloceşte pentru noi?
35Cine ne va despărţi de dragostea lui Christos? Necaz, sau strâmtorare, sau persecuţie, sau foamete, sau goliciune, sau pericol, sau sabie?
36După cum a fost scris: „din cauza Ta suntem omorâţi toată ziua; suntem consideraţi ca nişte oi pentru înjunghiere.”
37Dar în toate acestea, suntem mai mult decât învingători; prin Cel iubindu-ne.
38Pentru că sunt convins, că nici moarte, nici viaţă, nici îngeri, nici stăpâniri nici prezente nici viitoare, nici puteri,
39nici înălţime, nici adâncime, nici vreo altă creatură; nu ne vor putea despărţi de dragostea lui Dumnezeu, cea fiind în Christos Iesus, Domnul nostru.